La un an după ce invazia Rusiei a oprit exportul de cereale al Ucrainei prin Marea Neagră, viitorul acordului negociat de ONU care a permis reluarea transporturilor de grâne atârnă în balanță. Părțile combatante duc o bătălie indirectă, într-un moment în care foametea globală se adâncește, pentru a-și stabili supremația pe piața mondială a cerealelor.
Numărul persoanelor care se confruntă cu insecuritatea alimentară a crescut de la 282 de milioane la sfârșitul anului 2021 la un număr record de 345 de milioane anul trecut, potrivit Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM). Peste 50 de milioane de persoane se află în pragul foametei, dar ce este mai rău ar să urmeze.
Milioane de tone de produse ucrainene au fost transportate în cadrul Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră, care în iulie anul trecut a deschis un coridor sigur către porturile din sudul țării și care a fost prelungit cu 120 de zile în noiembrie anul trecut.
„Acordul privind cerealele este absolut critic pentru răspunsul la criza alimentară”, a declarat Friederike Greb, economist al PAM. Înainte de război, exista deja un „amestec toxic” de factori – de la schimbările climatice la datorii – care determinau foametea. Lumea nu își poate permite acum o nouă creștere a prețurilor la alimente, ceea ce face ca prelungirea acordului să fie vitală, a explicat Greb.
Vladimir Putin a încercat să înfometeze lumea
Rusia susține că majoritatea încărcăturilor ucrainene s-au îndreptat către Europa și alte țări bogate, nu către cele din Africa și Asia, care suportă cea mai mare parte a crizei alimentare globale.
Oficialii ucraineni și occidentali resping această idee și susțin că Rusia a rămas în acordul privind cerealele pentru a încetini în mod deliberat exporturile de alimente. Acest lucru a dus la acumularea în largul coastelor turcești a unui număr mare de nave cu destinația Ucraina, ceea ce a umflat prețurile și a avantajat Rusia ca exportator rival de alimente.
„Vladimir Putin a încercat să înfometeze lumea, blocând porturile din Marea Neagră pentru a împiedica Ucraina să își exporte cerealele – exacerbând criza alimentară globală care a lovit în special națiunile în curs de dezvoltare din Africa”, a declarat marți, la Varșovia, președintele american Joe Biden, după o vizită surpriză la Kiev.
În contextul în care acordul urmează să fie reînnoit la 19 martie, retorica se intensifică de ambele părți. Ucraina caută un acces mai mare la piețele mondiale, iar Rusia ripostează prompt la sancțiunile occidentale.
Blocarea exporturilor de cereale scade capacitatea de înarmare a uncrainenilor
Când forțele rusești au invadat Ucraina pe 24 februarie anul trecut, milioane de vieți au fost puse în pericol. Armele au reprezentat o amenințare, foamea a fost cealaltă. Invazia a îndreptat o lume care se lupta să facă față consecințelor schimbărilor climatice și pandemiei de coronavirus către o criză de securitate alimentară de mare amploare.
Pe timp de pace, exporturile de cereale ale Ucrainei erau suficiente pentru a hrăni 400 de milioane de oameni. Fermierii săi furnizau o zecime din grâul și jumătate din uleiul de floarea-soarelui vândut pe piețele mondiale. Transporturile ucrainene de cereale și semințe oleaginoase prin Marea Neagră au scăzut la zero în martie anul trecut, de la 5,7 milioane de tone metrice în februarie.
Pentru importatorii neți, impactul a fost imediat și direct. De exemplu, Egiptul și Libia au importat două treimi din cerealele lor din Rusia și Ucraina. Alte țări au fost afectate de consecințe: Prețurile au crescut vertiginos, mai întâi ca răspuns la invazie și apoi din nou, deoarece țări precum India au impus interdicții asupra exporturilor de cereale.
În Ucraina, fermierii nu și-au putut vinde recoltele după ce, înainte de război, o recoltă excepțională a lăsat depozitele de cereale pline ochi. Următoarea recoltă nu avea unde să se ducă, a explicat Joseph Glauber, cercetător senior la Institutul Internațional de Cercetare a Politicilor Alimentare (IFPRI) și fost economist șef la Departamentul de Agricultură al SUA.
Blocajul exporturilor a pus în pericol și frontul intern. Înainte de război, aproape jumătate din bugetul țării provenea din exporturi, iar aproape jumătate din aceste exporturi erau agricole, potrivit lui Dmytro Los de la Asociația ucraineană de afaceri și comerț. „Așa că, în timpul războiului, am pierdut aproape 45-50% din PIB”, a spus Los.
„Culoarele de solidaritate” au ajutat lumea, dar și Ucraina
Pentru a evita foametea în străinătate și pentru a-i salva pe fermierii ucraineni, UE a înființat „culoarele de solidaritate” terestre pentru a ajuta la scoaterea exporturilor de alimente prin Europa de Est. Iar, în iulie, ONU și Turcia au mediat acordul pentru a permite trecerea în siguranță a transporturilor de alimente ucrainene prin Marea Neagră.
Aproximativ 21,5 milioane de tone de produse ucrainene au fost transportate în cadrul acestei inițiative, permițând Programului Alimentar Mondial să livreze ajutoare valoroase în țări precum Etiopia și Afganistan. Acest lucru a ajutat la reducerea presiunii asupra prețurilor mondiale la alimente – deși acestea rămân ridicate – asigurând în același timp că sectorul agricol al Ucrainei, unul dintre principalele motoare ale economiei sale, nu se prăbușește.
„Este foarte important pentru Ucraina, dar este și mai important pentru lume”, a declarat Oleksiy Goncharenko, un deputat ucrainean care reprezintă Odesa – unul dintre puținele porturi acoperite de actualul acord.
În timp ce discuțiile se reiau în această săptămână, soarta acordului privind cerealele atârnă în balanță. Ambele părți au o mulțime de nemulțumiri.
Și Ucraina, și Rusia sunt nemulțumite
Ucraina – care a lansat un program umanitar de alimente în noiembrie pentru a contracara propaganda rusă și pentru a atenua criza alimentară – se plânge că Moscova folosește alimentele ca pe o „armă”, întârziind în mod deliberat inspecțiile pentru navele care se îndreaptă spre și dinspre porturile sale din Marea Neagră.
Peste 140 de nave stau la coadă în strâmtoarea strategică Bosfor din Turcia – prin care trebuie să treacă încărcăturile de cereale ucrainene pentru a ajunge pe piețele globale – din cauza întârzierilor inspecțiilor, au declarat la 15 februarie ministrul de externe Dmytro Kuleba și vicepremierul Oleksandr Kubrakov.
Rusia, la rândul său, a criticat sancțiunile occidentale „ascunse” împotriva unor persoane, precum „Baronul amoniacului”, Dmitri Mazepin, și a băncii sale agricole de stat, despre care spune că au blocat propriile sale exporturi de îngrășăminte și produse alimentare, îngreunând finalizarea tranzacțiilor cu cumpărătorii.
Conform acordului, navele care intră și ies din țară trebuie să fie inspectate de patru părți: ONU, Turcia, Ucraina și Rusia. Centrul comun de coordonare cu sediul la Istanbul a fost înființat pentru a supraveghea acest lucru, cu scopul de a autoriza aproximativ 12 încărcături pe zi. În luna octombrie, când au atins punctul culminant, inspecțiile au ajuns la o medie de 10,6 pe zi. De atunci, acestea s-au redus la trei pe zi, estimează analistul Madeleine Overgaard, de la platforma de date maritime Kpler.
Americanii fac presiuni asupra rușilor să respecte înțelegerea
Când Rusia și-a suspendat temporar participarea la inițiativă la sfârșitul lunii octombrie, echipele ONU și turcești au efectuat singure inspecțiile. Au reușit să facă 85 în două zile, a declarat ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov.
De atunci, Rusia și-a redus personalul din echipele de inspecție, a explicat ministrul ucrainean. Rușii care sunt încă la lucru prelungesc verificările care în mod normal ar dura doar o oră.
Cantitatea de cereale blocate în Turcia este suficientă pentru a hrăni timp de mai mult de două săptămâni cele 828 de milioane de persoane înfometate din lume, potrivit estimărilor oficialilor americani. În public și în spatele scenei, aceștia fac presiuni asupra Moscovei, nu doar pentru a reînnoi acordul, ci și pentru a-și respecta partea sa de acord.
„În esență, nu cerem nimic din ceea ce nu au fost deja de acord să facă. Ceea ce ce cerem este respectarea acelor angajamente”, a declarat un oficial american.
Ce solicitări au părțile combatante
Războiul declarațiilor indică faptul că Rusia va folosi data reînnoirii acordului ca o oportunitate de a lansa mai multe cereri. „Cu siguranță va exista o nouă agitație în jurul acestui lucru”, a declarat Evgenia Gaber, membru al Atlantic Council și fost diplomat ucrainean.
Kievul face presiuni pentru a accelera ritmul exporturilor prin extinderea domeniului de aplicare a acordului pentru a acoperi mai multe porturi, cum ar fi Mikolaiv, pe cursul inferior al râului Bug, a precizat ministrul Iuri Vaskov.
Rusia, la rândul său, dorește ca băncile sale să redobândească accesul la sistemul internațional de plăți SWIFT și ca îngrășămintele să fie incluse în acord.
Totodată, Kremlinul dorește să repornească o conductă critică de amoniac care merge la Pivdenni în regiunea Odesa – un lucru la care oficialii americani și europeni sunt din ce în ce mai deschiși dacă Kievul va permite acest lucru, având în vedere rolul amoniacului ca ingredient cheie al îngrășămintelor. Cu toate acestea, oficialii ucraineni au invocat preocupări legate de securitate, iar unii aliați occidentali sunt îngrijorați de faptul că această conductă ar putea oferi un nou flux de venituri pentru Moscova.
Ucraina vrea mai mult
Pe de altă parte, Ucraina are amendamente vizavi de modul în care navele din afara domeniului de aplicare al acordului pot circula din nou în Marea Neagră cu ajutorul Organizației Maritime Internaționale (OMI). „Nu vorbim doar de navele sub pavilion ucrainean. Vorbim despre nave comerciale internaționale, nu militare”, a declarat ministrul Vaskov, adăugând că acesta ar putea fi un plan B în cazul în care Inițiativa privind Marea Neagră pentru cereale expiră.
OMI a confirmat că se lucrează în prezent pentru a încerca să faciliteze eliberarea a peste 60 de nave comerciale care nu sunt acoperite de acord. „Secretarul general al OMI urmărește în mod activ toate căile pentru a dezvolta, negocia și facilita plecarea în siguranță a acestor nave”, a declarat un purtător de cuvânt al OMI ca răspuns la o solicitare a POLITICO.
65% din grâul ucrainean a ajuns în țările în curs de dezvoltare
Rezultatul discuțiilor referitoare la prelungirea acordului privind cerealele din Marea Neagră se va răsfrânge asupra piețelor globale de mărfuri, în special în Africa.
Aproximativ 65% din grâul ucrainean expediat în cadrul inițiativei a ajuns în țările în curs de dezvoltare, iar 19% în cele mai sărace țări cel mai puțin dezvoltate, potrivit datelor Centrului Comun de Coordonare.
Și, în timp ce China, Spania și Turcia sunt primele trei destinații pentru încărcăturile ucrainene, o parte din grâul livrat în Turcia este prelucrat acolo și reexportat în țări precum Irak și Sudan sau vândut către PAM și distribuit ca ajutor alimentar. Acordul din Marea Neagră a făcut posibilă livrarea de către PAM a 481.000 de tone de grâu către Somalia, Yemen, Etiopia și Afganistan, atenuând presiunile locale asupra prețurilor.
Rusia, care a raportat recolte mari anul trecut, a avut de câștigat de pe urma creșterii prețurilor la grâu ca urmare a războiului din Ucraina, potrivit lui Glauber de la IFPRI. „Acest lucru este valabil pentru toți producătorii de grâu”, a explicat el, „dar în special pentru Rusia, deoarece își trimite grâul pe multe dintre piețele similare cu Ucraina”.
Cantitatea de cereale și de semințe oleaginoase pe care fermierii ucraineni au reușit să o producă anul trecut a fost „remarcabilă”, a spus Glauber. „Dar anul acesta este diferit”. Producțiile la grâul plantat toamna trecută va scădea cu până la 40%, a prognozat el. Pentru fermierii ucraineni care se confruntă deja cu costuri mai mari de producție și de export, acest lucru este de rău augur.
Acordul este o condiție necesară, dar nu suficientă
Dincolo de Ucraina, alte țări ar putea compensa o parte din deficit, dar, a adăugat Glauber, Ucraina este „un exportator atât de important” încât ceea ce se întâmplă acolo „este important pentru întreaga lume”.
Acordul privind cerealele – chiar dacă va fi prelungit – este o condiție necesară, dar nu suficientă, pentru a evita escaladarea ratelor de foamete. Persistă riscul ca lumea să se prăbușească într-o criză mai profundă.
„Ne uităm la țări care sunt în pragul foametei”, a declarat Cindy McCain, ambasadorul SUA la agențiile ONU pentru alimentație și agricultură de la Roma și este principalul candidat pentru a-l înlocui pe șeful PAM, David Beasley, atunci când mandatul acestuia se va încheia în aprilie.
„Acum, s-ar putea să o ocolim un pic, dar suntem în situații disperate”, a concluzionat McCain, citat de POLITICO.
