Pe fondul intensificării desfășurărilor militare în Asia de Est, dialogul la nivel înalt în domeniul apărării dintre China și Statele Unite rămâne înghețat. Secretarul de stat american Antony Blinken nu a obținut niciun progres în această privință în timpul vizitei sale la Beijing de săptămâna trecută.
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a încercat să discute cu ministrul chinez al apărării, Li Shangfu, în timpul unei conferințe pe teme de apărare care a avut loc luna aceasta în Singapore, dar nu a reușit să treacă de o strângere de mână.
Generalul Li, numit în martie, este în continuare sancționat de SUA pentru rolul său într-o achiziție de arme din 2017 de la cel mai mare exportator de arme din Rusia, Rosoboronexport. Oficialii chinezi au declarat în repetate rânduri că doresc ca aceste sancțiuni, impuse în 2018, să fie abandonate pentru a facilita discuțiile.
Cum arată situația în momentul actual?
Li și alți oficiali de rang înalt spun, de asemenea, că doresc semne din partea SUA de „respect reciproc” – relaxarea patrulării și supravegherii în largul coastelor Chinei și încetarea vânzărilor de arme pentru Taiwan. Niciuna dintre acestea nu este pe cale să se întâmple. Tensiunea este anterioară numirii lui Li, Beijingul eliminând trei căi de comunicare militară în august 2022, în semn de protest față de vizita în Taiwan a președintelui Camerei Reprezentanților de atunci, Nancy Pelosi.
Acest lucru a dat peste cap discuțiile planificate între comandamentele la nivel de teatru, coordonarea regulată a politicii de apărare și consultările maritime militare, care includeau probleme de siguranță operațională.
Un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că, din 2021, China a refuzat sau nu a răspuns la mai mult de o duzină de cereri de discuții cu Pentagonul și la aproape 10 cereri de angajament la nivel de lucru.
Țările din regiune urmăresc îndeaproape, unele dintre ele temându-se să nu fie atrase într-un conflict mai amplu sau să fie forțate să aleagă între superputeri.
Ofițerii militari în activitate și cei în retragere subliniază importanța unei comunicări fără probleme dincolo de liderii politici, având în vedere pericolele unor calcule operaționale greșite.
Diplomații și analiștii chinezi spun că atașații militari de la ambasadele de la Beijing și Washington au în continuare posibilitatea de a se întâlni cu oficiali – un element important al comunicării de rutină.
Din punct de vedere operațional, comunicarea militară de rutină navă-navă și aeronavă-aeronavă continuă să aibă loc și este, potrivit a trei diplomați familiarizați cu situația, adesea profesională la un nivel de bază. În momentele de tensiune, însă, aceasta este mai tensionată.
Oficiali de rang înalt din cadrul serviciilor de informații militare chineze au participat, de asemenea, la o reuniune secretă a spionilor regionali în Singapore la începutul acestei luni – o sesiune la care a participat și directorul Serviciului Național de Informații al SUA, Avril Haines.
Cum se estimează să arate situația pe viitor
Washingtonul va continua să facă presiuni pentru dialogul militar – acesta nu este o recompensă, ci o necesitate, a declarat Austin luna aceasta – dar nu există niciun semn că Statele Unite sunt pe cale să renunțe la sancțiunile impuse Li. Iar schimbările în ceea ce privește desfășurările americane în Asia de Est sau o schimbare semnificativă a poziției sale față de Taiwan sunt și mai puțin probabile.
Având în vedere că Li va avea un mandat de cinci ani, unii analiști chinezi spun că va fi imposibil pentru SUA să promoveze discuții cu oficiali militari de rang superior sau inferior lui.
„Sancțiunea americană asupra lui Li este ca un tigru care blochează calea”, a declarat Zhou Bo, un colonel senior în retragere al PLA și cercetător la Universitatea Tsinghua din Beijing.
Înaltul oficial chinez din cadrul Ministerului de Externe, Yang Tao, a subliniat, de asemenea, sancțiunile impuse lui Li în această săptămână, declarând pentru Reuters, în cadrul unei ședințe de informare, că acesta este „unul dintre motivele pentru care nu putem avea schimburi între militari”. Statele Unite trebuie să înlăture mai întâi acest obstacol”.
Unii analiști din domeniul apărării spun că, pe termen scurt, discuțiile de rutină între comandanții din teatrul de operații ar consolida încrederea și ar atenua tensiunile.
Un alt oficial american a declarat că șeful Comandamentului Indo-Pacific, amiralul John Aquilino, a avut o solicitare permanentă de a discuta cu omologul său chinez, comandantul Teatrului Estic, generalul Lin Xiangyang, dar că această conversație nu a avut loc încă. Oficialul a precizat că au continuat unele interacțiuni la nivel inferior cu armata chineză.
Pe termen mai lung, Pentagonul este dornic să aprofundeze angajamentul cu China în ceea ce privește chestiuni strategice mai largi, în special în ceea ce privește acumularea de arme nucleare, dar a semnalat dificultățile care vor urma, potrivit Reuters.
„Rămâne neclar modul în care liderii și factorii de decizie chinezi acceptă premisa din spatele stabilității strategice, inclusiv utilitatea stabilității și a comunicațiilor în situații de criză”, se arată în raportul anual al Pentagonului privind China, publicat în noiembrie anul trecut. „Oficialii chinezi au fost reticenți în a se angaja în probleme nucleare, cibernetice și spațiale în ceea ce privește reducerea riscurilor strategice în cadrul unui dialog oficial sau neoficial, în special în canalele de apărare”.
În Singapore, în această lună, generalul Li a declarat în fața unei audiențe de omologi regionali și cercetători că China rămâne deschisă la o relație militară, dar că „principiul fundamental” trebuie să fie respectul reciproc.
