La 15 ani după ce Kosovo și-a declarat independența, 50.000 de sârbi minoritari din nordul țării, stabiliți la granița cu Serbia, refuză să recunoască instituțiile statului. Contestatarii primesc salarii de la bugetul Serbiei, nu plătesc impozite nici către Pristina, nici către Belgrad, și nu vor să renunțe la acest statut special.
Tensiunile au crescut recent și mai mult, deoarece sârbii au părăsit în semn de protest toate organismele de stat din regiune, inclusiv sistemul judiciar și forțele de ordine. Autoritățile kosovare au intensificat măsurile de combatere a contrabandei transfrontaliere, au început construiască o bază pentru poliția de frontieră și au intensificat măsurile pentru ca sârbii să își schimbe numerele de înmatriculare ale mașinilor din Serbia în Kosovo.
Sunt doar câteva date de actualitate despre un conflict de durată care alimentează instabilitatea din Balcanii de Vest și care trebuie soluționat pentru a contribui la îndeplinirea condițiilor pentru aspirația Kosovo de a adera la Uniunea Europeană.
Independența Kosovo, cu majoritate etnică albaneză, a fost obținută la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după revolta împotriva regimului represiv sârb, și este recunoscută de peste 100 de țări.
Cu toate acestea, Serbia consideră în continuare că, oficial, Kosovo face parte din teritoriul său și neagă afirmațiile că ar fi provocat conflicte în interiorul granițelor vecinului său. Belgradul acuză la rândul său Pristina că încalcă drepturile minorității sârbe.
Etnicii sârbi reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, iar etnicii albanezi aproximativ 90%. Sârbii din nordul Kosovo își manifestă respingerea prin refuzul de a plăti serviciul public de utilități pentru energia pe care o folosesc și prin atacarea frecventă a poliției care încearcă să facă arestări.
Care sunt cauzele agravării tensiunilor?
La 10 decembrie, sârbii din nordul Kosovo au ridicat mai multe baraje rutiere și au avut schimb de focuri cu poliția kosovară. Incidentul a survenit după ce un fost polițist sârb a fost arestat pentru că ar fi agresat ofițeri de poliție în serviciu în timpul unui protest anterior.
Tensiunile erau în creștere de mai multe luni în urma unei dispute legate de plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor. Kosovo dorește de ani de zile ca sârbii din nord să își schimbe plăcuțele de înmatriculare sârbești, care datează din perioada de dinaintea independenței, cu cele emise de Pristina, ca parte a politicii sale de afirmare a autorității asupra întregului teritoriu kosovar.
La 31 iulie, Pristina a anunțat un termen de două luni pentru schimbarea plăcuțelor, ceea ce a declanșat tulburări. După medierea UE în caz de criză, a acceptat ulterior să amâne data de punere în aplicare până la sfârșitul anului 2023.
Primarii de etnie sârbă din municipalitățile din nord, împreună cu judecătorii locali și 600 de ofițeri de poliție, au demisionat în noiembrie în semn de protest față de schimbarea iminentă, ceea ce a adâncit disfuncțiile și anarhia în regiune.
Ce își dorește minoritatea sârbă din?
Sârbii din Kosovo caută să creeze o asociație de municipalități majoritar sârbești care să funcționeze cu o autonomie considerabilă. Pristina respinge acest lucru ca pe o rețetă pentru un mini-stat în interiorul Kosovo, care ar împărți efectiv țara pe criterii etnice. Serbia și Kosovo au făcut puține progrese în această privință și în alte chestiuni de când s-au angajat în 2013 la un dialog sponsorizat de UE în vederea normalizării legăturilor, pentru ambele o cerință pentru aderarea la UE.
Zona din nordul Kosovo, unde sârbii sunt majoritari, este, din anumite puncte de vedere, o extensie virtuală a Serbiei. Administrația locală și funcționarii publici, profesorii, medicii și marile proiecte de infrastructură sunt plătite de Belgrad.
Sârbii din zonă se tem că, odată integrați pe deplin în Kosovo, ar putea pierde beneficiile, cum ar fi asistența medicală publică gratuită din Serbia, și ar putea fi forțați să apeleze la sistemul privat de sănătate din Kosovo. De asemenea, ei se tem că pensiile vor fi mai mici, având în vedere că pensia medie lunară în Kosovo este de 100 de euro (106,70 dolari), față de 270 de euro în Serbia.
Care este planul de pace al UE pentru Serbia și Kosovo?
NATO păstrează trupe de menținere a păcii în Kosovo, cu efective de 3.700 de soldați, restul unei forțe inițiale de 50.000 de oameni desfășurată în 1999. Alianța afirmă că ar interveni în conformitate cu mandatul său dacă în Kosovo ar exista riscul unui nou conflict. Misiunea EULEX a UE, începută în 2008 pentru a instrui poliția națională și a combate corupția și gangsterismul, păstrează 200 de ofițeri de poliție specială în Kosovo.
Trimișii SUA și ai UE fac presiuni asupra Serbiei și Kosovo pentru a aproba un plan prezentat la jumătatea anului 2022, conform căruia Belgradul ar înceta să mai facă lobby împotriva unui loc pentru Kosovo în organizațiile internaționale, inclusiv în cadrul ONU.
Kosovo la rândul său s-ar angaja să formeze o asociație de municipalități cu majoritate sârbă. Ambele părți ar urma să deschidă birouri de reprezentare în capitala celeilalte părți pentru a contribui la soluționarea disputelor restante.
Președintele Serbiei pare pregătit să aprobe planul, avertizând naționaliștii recalcitranți din parlament că, în caz contrar, Belgradul se va confrunta cu o izolare dăunătoare în Europa.
Prim-ministrul kosovar a spus „da”, dar cu anumite rezerve, numindu-l o „platformă solidă” pentru discuții ulterioare privind măsuri precum „garanții internaționale” și evocând posibile condiții pentru autoguvernarea locală a sârbilor.
Nu se întrevede însă niciun progres la orizont, conform analizei Reuters.
