Când Rusia a invadat Ucraina, multe țări au răspuns cu o hotărâre de războinică, temându-se că ar putea fi următoarele. Guvernele lor au făcut eforturi care Uniunea Europeană să paralizeze economia Rusiei și au săpat adânc în propriile buzunare (unii mai adânc decât partnerii occidentali) pentru a trimite Ucrainei arme și ajutoare, scrie The Economist.
Țările din estul Uniunii Europene au primit majoritatea celor 5,6 milioane de refugiați care au fugit din calea războiului. Dar a face ceea ce trebuie nu este ieftin, iar consecințele economice din spatele statelor din prima linie încep să fie vizibile.
Comerțul a fost prima victimă. Rusia a fost o mare piață de export pentru unele economii din regiune. Comerțul cu Rusia a reprezentat 6% din produsul intern brut al unor state precum Letonia sau Lituania în 2021 și 1,5% în Polonia și Slovacia. În 2021 Rusia a primit o zecime din exporturile din afara Uniunii Europene din Polonia și statele baltice. Majoritatea legăturilor de acest tip au fost probabil interupte definitiv, dar statele spun că este un preț care merită plătit. „Este interesul politic cheie al Poloniei ca Occidentul să nu se mai întoarcă să facă afaceri cu Rusia”, a transmis Piotr Arak, șeful Institutului Economic Polonez, un think-tank guvernamental din Varșovia.
Statele din Est încep să exporte în Germania
Comerțul direct este doar o parte a poveștii. Statele din est au devenit integrate în lanțurile de aprovizionare ale vestului. Economiile lor, în special cele din Republica Cehă, Ungaria și Slovacia, sunt foarte puternic orientate către exporturile în Germania. Așadar, o lovitură dată industriei germane, precum întreruperea completă a importurilor de gaz rusesc, ar afecta grav furnizorii săi din est.
Slovacia și Ungaria, care au primit anul trecut 96% și 58% din petrolul lor din Rusia, spun că orice embargo al Uniunii Europene împotriva petrolului din Rusia ar trebui introdus treptat. Alte țări sunt mai bine pregătite. Statele baltice au încetat importurile de gaze rusești în luna aprilie și acum se bazează pe gazul natural lichefiat (GNL), importat prin intermediul navelor. Polonia a pus embargo asupra cărbunelui rusesc și, ca majoritatea statelor europene, a respins cererea Rusiei de a plăti în ruble gazul. Ca răspuns, Gazprom, care furnizează 40% din gazul Poloniei, a oprit livrările săptămâna trecută. Dar și Polonia are un plan alternativ pentru importurile de gaz prin propriul terminal de GNL și noi conducte către rețelele de gaze din Norvegia și Lituania.
Evitarea energiei rusești înseamnă prețuri mai mari. Acest lucru va fi mai ales dureros în estul mai sărac al Europei. Inflația era deja mai mare în estul Europei înainte de război; în aprilie a ajuns la două cifre în multe țări. În unele, facturile de energie ale consumatorilor sunt fixate prin reglementări, întârziind durerea. În Slovacia, de exemplu, prețurile vor fi actualizate abia în ianuarie. Dar „perspectiva unei creșteri de 100% a prețurilor gazelor în uz casnic nu s-a redus încă”, spune Michal Horvath, economistul șef al băncii centrale.
Inflația a lovit puternic Polonia după 30 de ani de creștere economică
În Polonia, inflația a atins 12,3% în aprilie, o bătaie de cap pentru partidul de guvernământ, care se confruntă cu alegeri anul viitor. Mărimea guvernului este parțial de vină pentru creșterea costului vieții, iar domnul Arak crede că alegătorii vor da vina pe ei: „În vremea comuniștilor, guvernul ar introduce prețuri mai mari, declanșând adesea proteste în masă. Pentru majoritatea polonezilor, rămâne clar că statul este responsabil pentru menținerea nivelului prețurilor.” Pentru a atenua lovitura, guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată la alimente, gaze, combustibil și îngrășăminte. Viitorul pachet economic este caracterizat drept „scut anti-Putin”.
Băncile centrale vor trebui să acționeze, de asemenea, în special prin creșterea ratelor dobânzilor. Dar asta va avea consecințe neplăcute. În Polonia, unde aproximativ 90% din împrumuturile acordate gospodăriilor și întreprinderilor au rate variabile, deținătorii de credite ipotecare sunt puternic expuși. Băncile au înăsprit deja considerabil standardele de credit. Împreună cu inflația, prețurile vertiginoase ale caselor și scăderea încrederii în afaceri, asta ar putea semnifica o „furtună perfectă”, spune Adam Czerniak, șeful de cercetare la Polityka Insight, un think-tank din Varșovia. Ratele mai ridicate ale dobânzilor și economiile slăbite înseamnă că datoria guvernamentală în creștere va deveni mai costisitoare, în special în țări precum Ungaria, unde datoria este deja mare.
Cheltuielile guvernamentale vor crește, costurile nivelului de trai la fel
Cheltuielile pentru refugiați vor stimula și mai mult inflația. Luați exemplul locuințelor. În Varșovia, chiriile au crescut cu peste 30% de la sfârșitul lunii februarie. Tensiunile asupra serviciilor publice sunt similare. Refugiații au crescut populația Poloniei cu aproape 8% de la începutul războiului din Ucraina, la sfârșitul lunii februarie. Acest lucru pune presiune asupra sănătății și educației, care erau deja într-o stare proastă. Acest lucru va fi parțial compensat, totuși, de noii veniți care se alătură forțelor de muncă locale. În Slovacia și Ungaria, dedicarea ONG-urilor și a cetățenilor privați a compensat lipsa serviciilor publice pentru refugiați.
Costurile economice ale războiului pentru Europa de Est par formidabile. Dar asta pare să nu fi atenuat hotărârea țărilor. Lovitura economică este văzută ca fiind gestionabilă. Economia Poloniei, care rămâne puternică, nu a cunoscut o recesiune în aproape trei decenii până la pandemia de covid-19, notează Wojciech Kopczuk de la Universitatea Columbia. Țările baltice au suferit mult mai rău în timpul crizei financiare, adaugă Morten Hansen de la Stockholm School of Economics din Riga. Cetăţenii au absorbit această suferinţă pentru că era necesară aderarea la euro, parte a eforturilor strategice ale ţărilor de a se integra în Occident. Ca și în criza actuală, ei au fost dispuși să sufere lovituri economice pentru a-și proteja independența.
Ce poate câștiga Europa de Est de pe urma războiului?
Războiul și consecințele sale vor avea unele beneficii economice pentru Europa de Est. Bulgaria își propune să devină un centru energetic regional. Polonia, în special, are de câștigat din reconstrucția postbelică a Ucrainei și din creșterea integrării acesteia în UE. „Nici o țară occidentală nu are legături interguvernamentale atât de strânse cu Ucraina ca Polonia”, spune Oktawian Zajac de la biroul din Varșovia al Boston Consulting Group. Legăturile pe care le formează migranții și refugiații ucraineni vor aduce, de asemenea, beneficii economice, susține domnul Kopczuk.
Răspunsurile statelor din Europa Centrală și de Est la criza din Ucraina „vor defini regiunea pentru decenii viitoare”, spune Sona Muzikarova de la Globsec, un think-tank din Bratislava. Nedescurajați de durerea economică a războiului, ei arată prin exemplu că agresiunii ruse trebuie să se reziste ferm.
