Partidul Social-Democrat ar trebui să fie în fruntea scrutinului prezidențial, dar ar putea fi forțat să intre într-o coaliție instabilă cu extrema dreaptă din parlament, conform unei analize publicate de TheGuardian.
România se prezintă duminică la urne pentru primul din cele trei scrutine care ar putea să o mențină pe calea sa proeuropeană sau să o împingă către o poziție mai naționalistă. Aspectul ar putea alarma Bruxelles-ul, nu în ultimul rând în ceea ce privește continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Primul tur al alegerilor prezidențiale pentru înlocuirea președintelui în exercițiu, Klaus Iohannis are loc la 24 noiembrie. Al doilea tur este programat pentru 8 decembrie. Între acestea, la 1 decembrie, are loc scrutinul parlamentar.
Cine candidează și cine ar putea scrutinul prezidențial?
Paisprezece candidați concurează pentru a-l succeda pe Iohannis, de la prim-ministrul de centru-stânga până la un secretar general adjunct al NATO. Luna trecută, o instanță a exclus din cursă o altă candidată de extremă dreapta, eurodeputata Diana Șoșoacă. Motivul este că aceasta „nu a respectat valorile democratice”, susținând că declarațiile sale antisemite și pro-Kremlin riscau să pună în pericol poziția României în UE și NATO.
Primul clasat cu aproximativ 25% este Marcel Ciolacu, prim-ministru și șef al Partidului Social Democrat (PSD), care este aproape sigur că va ajunge în turul doi. Pe locul al doilea, dar în scădere cu aproximativ 16%, se află George Simion, liderul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR). Acesta este un fost membru al Honor et Patria din România, care dorește „pace în Ucraina ca Trump”.
Imediat după Simion, cu aproximativ 14%, se află Nicolae Ciucă din Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta, un fost soldat și fost ministru al Apărării și prim-ministru. Partidul său se află alături de PSD-ul lui Ciolacu în guvernul de „mare coaliție” al României. La egalitate cu Ciucă este Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România (USR). Ultimul este Mircea Geoană, fost lider al PSD și adjunct al secretarului general al NATO. Aceasta candidează ca independent și se află în urmă cu aproximativ 9%.
Situația prezentată de analiști
Sondajele nu sunt extrem de fiabile în România, dar majoritatea analiștilor prevăd o confruntare Ciolacu-Simion din care primul ar ieși probabil învingător. Ciolacu ar fi ajutat de puternica organizație de partid a PSD și de faptul că se confruntă cu un candidat de extremă dreapta.
În acest context, Ciucă a pus capăt parteneriatului de guvernare cu PSD în octombrie. Hotărârea vine după ce Curtea Constituțională a pronunțat decizia Șoșoacă. Ciucă a declarat că situația „ridică semne de întrebare cu privire la starea democrației în România”. PNL susține că decizia instanței a fost motivată politic. Patru dintre cei cinci judecători au fost numiți de PSD. Deoarece votul de extremă-dreapta nu mai este divizat, Simion are șanse mari să îl învingă pe Ciucă în turul doi.
PNL s-a angajat să nu intre într-o nouă coaliție cu social-democrații. Însă, mulți analiști cred că totuși ar putea ajunge să facă acest lucru. Partidele nu sunt de acord decât în privința taxelor, iar Ciolacu a exclus orice fel de alianță cu extrema dreaptă AUR. Ultimele medii ale sondajelor sugerează că PSD ar putea câștiga și scrutinul parlamentar cu aproximativ 30% din voturi. Acesta este urmat de AUR cu aproximativ 21%, USR cu 17% și PNL cu aproximativ 14%, conform TheGuardian.
