Potrivit unei modificări aprobate a Codului Muncii, angajatorii care plătesc salariu minim brut sunt obligați să achite sumele chiar dacă angajații nu își pot desfășura activitatea. Prevederea se aplică însă doar în anumite condiții.
Guvernul a aprobat transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European. Aceasta introduce și o modificare a Codului Muncii în ceea ce privește salariile minime adecvate în UE. Astfel, articolul 164 din Codul Muncii stabilește că angajatorii care plătesc salariu minim brut sunt obligați să achite sumele cuvenite chiar dacă angajații nu își pot desfășura activitatea. Dar cu o anumită condiție.
„Angajatorul este obligat să garanteze în plată salariul brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică şi în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei”, se arată în lege.
Care sunt situațiile admise
Prevederile legii stabilesc astfel că salariul minim brut trebuie plătit chiar dacă salariatul nu muncește efectiv.
„Prevederile au în vedere situațiile în care salariatul este pus în imposibilitate, dincolo de vreo culpă sau voință a acestuia, de a se mai prezenta la locul de muncă. Sunt avute în vedere cazurile în care apar situații urgente neprevăzute. Care privesc atât persoana salariatului, cât și membri ai familiei acestuia. Dar și persoane care locuiesc cu acesta, animalele din gospodăria sau chiar gospodăria în sine“, a explicat avocatul Marius Cătălin Preduț.
Potrivit acestuia, pentru a beneficia de acest drept, salariatul trebuie să justifice situația ivită. „Nu este suficientă apariția și invocarea unei situații neprevăzute, de urgență familială, cauzată de boală sau de accident. Este necesar a se justifica și faptul că prezența și implicarea salariatului erau necesare imediat”, a precizat Preduț.
Avocatul a prezentat și câteva tipuri de situații neprevăzute care sunt admise. Astfel este vorba de apariția unor calamități natural. Dacă acestea prejudiciază bunurile și pun în pericol animalele. „De asemenea, poate fi vorba de calamități care pot pune în pericol sănătatea și securitatea membrilor de familie. Sau a persoanelor care locuiesc împreună cu salariatul. Alte situații de forță majoră sunt bolile și accidentele. Dar și orice evenimente care, apărute intempestiv, impun cu urgență prezența salariatului”, a mai explicat Preduț.
Câte zile sunt permise
Conform Codului Muncii, numărul dezile lucrătoare absentate într-un an calendaristic este de maxim 10. Valoarea nu este influențată de vechimea în muncă sau de timpul de lucrat. Legea mai prevede că perioada de absență trebuie recuperată.
„Aceste absențe sunt considerate justificate. Angajatorul nu poate dispune sancționarea disciplinară a salariatului. Potrivit modificarilor preconizate, are și obligația de a-i asigura salariul cuvenit. În schimb, salariatul va avea obligația de a recupera zilele în care a absentat justificat”, a mai explicat avocatul Marius Cătălin Preduț, conform dailybusiness.
