Meteorologii ne anunță că încă beneficiem de tempraturi care sunt mai degrabă de primăvară decât de iarnă. Astfel, vremea e în încălzire ușoară până pe 1 ianuarie inclusiv.
După această data, temperaturile încep să scadă, căutând să ajungă la cee ace știam că este iarna clasică.
Astfel, în Moldova, Dobrogea, Muntenia și Oltenia, vremea se va încălzi treptat. La finalul săptămânii, valorile maxime vor ajunge la 12 grade, iar cele minime la 3 grade.
Bref, aici nu va fi un Revelion cu zăpadă.
10 grade în Ardeal
În Banat, vremea se va încălzi din nou, iar în medie, maximele vor ajunge la 13-14 grade. Minimele rămân la 4-5 grade. După întâi inuarie, temperatura se va înscrie în tendinţa. Astfel, maximele se vor situa pe la 6-7 grade şi minimele se stabilesc la 0 grade.
În Ardeal, weekendul aduce valori de 9-10 grade ziua, iar noaptea vor fi de la 2-3 grade. Și în Maramureş, temperaturile maxime vor ajunge la 10 grade, iar minimele la 4 grade.
Unde sunt iernile de odinioară?
Infoclima.ro scrie că raportu publicat recent de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) spune că grosimea stratului de zăpadă ce acoperă zonele muntoase de altitudine joasă înregistrează un trend descendent pe plan global. De la mijlocul secolului 20, atât grosimea medie a zăpezii cât și cantitatea de zăpadă nouă acumulată este în scădere. Durata perioadei de acoperire cu zăpadă a scăzut în medie cu 5 zile per decadă, sunt însă și zone muntoase unde aceasta a înregistrat scăderi de până la 10 zile.
Scăderea stratului de zăpadă în ariile montane joase se datorează în mare măsură creșterii precipitațiilor sub formă de ploaie sau lapoviță și creșterii temperaturilor medii. De asemenea există o serie de studii care analizează posibilul impact al cenușii și altor particule de culoare închisă depozitate din atmosferă asupra stratului de zăpadă.
Odată cu dispariția stratului de zăpadă, pe lângă schiatul de pantă vor fi afectate și schiatul de tură, cățăratul pe gheață, călătoriile cu săniile sau snowmobilul. Schiatul glaciar pe timp de vară devine (cu atât mai mult) o activitate de lux. În ultimii ani multe stațiuni glaciare au fost nevoite să își sisteze activitatea pe timpul verii din cauza insuficienței de zăpadă și costurilor ridicate de operare. Mai mult decât atât, va deveni din ce în ce mai greu să găsim o locație pentru Olimpiada de Iarnă.
În România
Având în vedere caracterul global a acestor dinamici România va fi de asemenea afectată în mod direct. Astfel după cum arată datele furnizate de Copernicus, pentru scenariul cel mai pesimist (RCP 8.5), numărul de zile înzăpezite (strat de zăpadă mai mare de 5 cm) în zonele muntoase (altitudini mai mari de 1000 m) din România se poate reduce către finalul acestui secol (2081-2100) la 25 zile (Prahova) – 53 zile (Suceava). Pentru referință în perioada 1981-2005 numărul de zile cu strat de zăpadă a fost între 93 zile (Prahova) și 124 zile (Suceava).
