Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat marți, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că România nu închide nicio centrală de producere a energiei electrice pe bază de cărbune
„Nu închidem nicio Unitate de Producţie a energiei electrice pe bază de cărbune, ci, din contră, investim în modernizare şi ne pregătim pentru viitor. De aceea vreau să le mulţumesc colegilor deputaţi pentru voturile de adoptare a legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic”, a scris în postarea sa oficialul.
În ce constă noua lege
Ministrul a mai precizat că prin această lege se vor lua măsuri pentru reducerea efectelor sociale, ce vor apărea după închiderea și conservarea capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă, dar și a carierelor şi minelor aferente. De asemenea, noua legislație va contribui la stabilirea surselor de finanţare a măsurilor de ajutor de stat, precum şi a măsurilor pentru coordonarea şi implementarea procesului de decarbonizare.
„Important de reţinut: În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin rezerva tehnică se înţelege rezerva de putere asigurată cu scopul de a înlocui grupurile indisponibile pentru care există contracte de energie electrică sau de a fi la dispoziţia Operatorului de transport şi sistem, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica – S.A. pentru situaţii în care adecvanţa Sistemului electroenergetic naţional nu poate fi asigurată prin piaţa de energie electrică”, a mai mărturisit Virgil Popescu, potrivit celor de la Agerpres, citați de Digi24.
Investim în producție
De asemenea, conform Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care a fost aprobat de către Comisia Europeana prin Decizia C(2022) 553 final din 26 ianuarie 2022, vor exista mai multe investiții în capacităţi pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie. Potrivit spuselor lui Virgil Popescu, suma ce va fi alocată, 897 de milioane de euro, va proveni din Fondul de Modernizare, dar și din bugetul Complexului Energetic Oltenia.
Cu această sumă se vor construi două grupuri pe gaze naturale „ready for hydrogen” de tip CCGT, care vor avea o capacitate totală de 1.325 MW: Işalniţa – 850 MW – cu punere în funcţiune în 2026 şi Turceni 475 MW – cu punere în funcţiune în 2026, precum şi realizarea a opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – până în 2024.
„Capacitatea de producere a energiei electrice pe bază de huilă din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv grupul energetic Paroşeni 4, cu o putere instalată de 150 MW, va asigura, până la finalul anului 2030, neutralizarea huilei rezultată ca urmare a lucrărilor de punere în siguranţă a zăcămintelor de huilă”, a mai precizat Virgil Popescu în postarea sa.
„Astfel, se adoptă măsuri pentru valorificarea concentratelor de uraniu din stocul de siguranţă şi consum, constituit în perioada 2009-2011, aflat în proprietatea privată a statului şi în administrarea Companiei Naţionale a Uraniului – S.A., prin vânzarea de către statul român, prin intermediul Ministerului Energiei, către Societatea Naţională «Nuclearelectrica» – S.A., precum şi modificarea Legii nr.193/2018, în sensul eliminării drepturilor exclusive conferite de Compania Naţională a Uraniului – S.A. (CNU). Este o lege care se leagă de decarbonizarea sectorului energetic, pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate. Şi da, investim şi în dezvoltarea programului nuclear civil al României pentru a ne asigura independenţa şi securitatea energetică”, a mai spus ministrul Energiei.
