Comisia Europeană a anunțat recent că a decis să nu prelungească măsurile de sprijin pentru energie. Măsurile au fost introduse anul trecut pentru a atenua impactul creșterii preţurilor la petrol şi gaze, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina. Ieșirea din schemele de plafonare a prețurilor trebuie însă realizată treptat și prin adoptarea de măsuri de protecție a consumatorilor.
Retragerea sprijinului acordat prin schemele de plafonare prețurilor la energie electrică și gaze trebuie realizată însă prin adoptarea unor măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili, a precizat Dana Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
„Protecţia clienţilor faţă de fluctuaţiile din piaţă induse de criza energetică şi contextul geopolitic a fost esenţială, dar trebuie să pregătim şi revenirea la regulile normale de piaţă. Aproape jumătate din preţul final al energiei electrice reprezintă costul cu achiziţia «mărfii», iar pentru gazele naturale procentul urcă la 60%. Dacă preţurile pentru achiziţia energiei de pe pieţele angro se menţin pe acest trend descrescător, noi credem că nu va mai fi nevoie de plafonarea preţurilor la clienţii finali. Totuşi, trecerea de la preţurile plafonate stabilite administrativ la cele de piaţă nu se poate face peste noapte”, a declarat directorul executiv ACUE.
Cum trebuie să decurgă ieșirea din schema de sprijin
Potrivit reprezentantului ACUE, retragerea sprijinului trebuie pregătită din timp prin măsuri legislative, care să fie cunoscute şi implementate din timp, pentru a permite clienţilor şi operatorilor răgazul necesar ca să se adapteze și să nu fie generate sincope în piață.
„Ieşirea din schemele de plafonare nu trebuie să aibă loc fără un mecanism eficient de protejare a consumatorilor vulnerabili. Măsurile de protecţie trebuie să fie cunoscute, dirijate doar către cei care sunt în această situaţie şi proporţionale cu nevoile acestora”, a precizat Dana Dărăban.
Federaţia ACUE susţine că măsurile de intervenţie trebuie să fie temporare, adaptate contextului pieţei şi orientate către clienţii vulnerabili, dar și că este necesară pregătirea tranziţiei către revenirea la piaţa liberă. Pentru realizarea fără sincope a acestui proces este necesară o discuţie aplicată cu instituţiile responsabile, care să permită identificarea în timp real a persoanelor afectate de sărăcie energetică.
Totodată, este necesară recuperarea cu prioritate a întârzierilor la decontarea sumelor datorate furnizorilor de energie care au prefinanţat diferenţele dintre plafonul aplicat clienţilor şi preţul real. „Furnizorii au restanţe importante neachitate pentru anul 2022, deşi am ajuns deja în luna iunie 2023. Această situaţie creează o problemă serioasă de lichiditate pentru operatorii din piaţă”, a declarat directorul executiv ACUE.
Prețurile la energie s-au stabilizat
Potrivit datelor Comisiei Europene, preţurile la electricitate au scăzut acum la mai puţin de 80 euro/MWh. Pe de altă parte, și preţul gazelor s-a stabilizat, astfel încât majorarea preţurilor energiei electrice este considerată de oficialii europeni drept puţin probabilă să aibă loc în următoarea iarnă.
În acest context, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat recent că România ar trebui să îşi regândească plafoanele actuale la energie mai devreme de 2025: „E încă război, n-avem nicio garanţie că războiul se termină repede sau nu se agravează, vedem că nici alte ţări nu şi-au modificat legislaţia introdusă în perioada de criză, vedem că nici Comisia Europeană nu ne presează prea tare până în momentul de faţă să revenim la legislaţia anterioară. Deci, cred că trebuie să fim atenţi. Dacă credem că situaţia cumva s-a normalizat şi piaţa îşi revine la preţuri relativ mici, atunci ar avea sens ca mai devreme de 2025 să ne revizuim legislaţia, ca să nu rămânem blocaţi în preţuri prea mari pentru mult timp”, a precizat președintele consiliului, citat de Adevărul.
