Infofinanciar > Lumea la zi > Apa, următoarea criză globală! Cât de uscată va fi planeta în următorii ani
Lumea la zi

Apa, următoarea criză globală! Cât de uscată va fi planeta în următorii ani

seceta Sursă foto: impact.ro
sursă foto: impact.ro

Abia a venit primăvara, dar Europa în loc să înflorească, este din ce în ce mai uscată. Spre exemplu, un rezervor de apă foarte important ce deservește milioane de catalani se diminuează din ce în ce mai mult. Mai departe, un conflict legat de criza apei a declanșat conflicte în Franța, stat din Europa unde mai multe sate nu mai pot furniza apă de la robinet. Iar cel mai mare râu din Italia este deja la un nivel la fel de scăzut ca în iunie anul trecut, în perioada de secetă.

Mai mult de un sfert din continent se află în secetă din luna aprilie a anului trecut, iar multe țări se pregătesc pentru un fenomen similar și anul acesta, sau chiar mai rău. Un studiu recent care a folosit date din satelit a confirmat la începutul acestui an că Europa suferă de secetă severă din anul 2018 și până în prezent. Temperaturile în creștere fac dificilă recuperarea acestui deficit, lăsând continentul blocat într-un ciclu periculos în care apa devine din ce în ce mai necesară.

Câtă apă mai e în Europa?

„Cu câțiva ani în urmă aș fi spus că avem suficientă apă în Europa”, a declarat Torsten Mayer-Gürr, unul dintre autorii principali ai studiului realizat prin satelit. „Acum, se pare că ne-am putea confrunta cu probleme mari”. În timp ce condițiile umede, din punct de vedere al vremii, din următoarele săptămâni ar putea reumple solurile de suprafață cu apă și ar putea ajuta agricultura, nici o primăvară ploioasă nu poate, în condițiile de față, remedia deficitul actual de apă subterană din Europa, avertizează experții.

Cu vara secetoasă care se apropie, guvernele se străduiesc acum să abordeze atât penuria actuală, cât și pe cea viitoare, gestionând în același timp tensiunile generate de concurența tot mai mare. Seceta, a declarat săptămâna trecută premierul spaniol Pedro Sánchez, „va fi una dintre dezbaterile politice și teritoriale centrale ale țării noastre în următorii ani”.

Ce este seceta de iarnă

Seceta istorică de anul trecut a epuizat rezervoarele de suprafață și subterane ale Europei. Iarna ar fi trebuit să aducă un strop de speranță, dar în multe dintre cele mai afectate regiuni ale continentului a plouat sau a nins foarte puțin. Franța, unde nu a plouat mai mult de 30 de zile consecutive în ianuarie și februarie, a cunoscut cea mai secetoasă iarnă din ultimii 60 de ani.

Fundația de cercetare CIMA din Italia a constatat o reducere de 64% a ninsorilor până la jumătatea lunii aprilie. Râul Po curge la fel de puțin ca vara trecută, iar Lacul Garda este deja la mai puțin de jumătate din nivelul său mediu.

Un raport al asociației spaniole a fermierilor COAG a declarat că unele cereale trebuie „anulate” în patru regiuni întregi în acest an, iar un meteorolog a declarat pentru El País că „trebuie să ne luăm la revedere de la aproape întreaga recoltă de măsline”. Rezervația de Sau, la nord de Barcelona, a scăzut atât de mult încât autoritățile au decis să scoată peștii din apă pentru a evita ca aceștia să moară și să contamineze rezervele de apă din regiune. În întreaga Catalunia, rezervoarele se află la doar 27 la sută din întreaga lor capacitate în luna aprilie.

Ce părere au oficialii?

Potrivit ministrului Tranziției Ecologice de la Madrid, Teresa Ribera, disponibilitatea apei în Spania, la fel ca în Franța, ar putea scădea cu până la 40% până în anul 2050. Precipitațiile de iarnă sunt cruciale în special pentru țările mediteraneene, a declarat Fred Hattermann, hidrolog la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic. Având în vedere precipitațiile slabe din acest an și stratul subțire de zăpadă din Alpi, „dacă nu sunt multe precipitații acum… atunci seceta este practic blocată”, a adăugat el.

Pentru ca Europa să iasă din cercul vicios de a începe fiecare an cu un deficit major de apă subterană, „am avea nevoie de aproape un deceniu de ani cu precipitații abundente”, a avertizat Hattermann, citat de POLITICO.