Unul dintre efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice la nivel global este declinul accentuat al speciilor de insecte polenizatoare. Dispariția habitatelor naturale, agricultura intensivă și încălzirea globală riscă să transforme fenomenul într-unul ireversibil. Fără aceste insecte, riscul de foamete se amplifică la nivel global.
În recent adoptata Legea a restaurării naturii, votată de către Uniunea Europeană în iunie, polenizatorii ocupă un loc central. Este vorba atât de specii de animale, cât și de insecte. Acestea din urmă au o contribuție estimată la aproape 5 miliarde de euro în producția agricolă anuală a UE.
Prioritizarea Bruxellesului vine însă cu o întârziere destul de mare, ținând cont că oamenii de știință vorbesc de ani buni de „apocalipsa nevăzută“. Semnalele de alarmă vizavi de extincția unui număr tot mai mare de specii de insecte au devenit frecvente în ultimul timp.
Un studiu al University College of London, publicat de revista Nature în 2022, a demonstat o legătură directă între criza și climatică și declinul insectelor. Potrivit acestuia, în zonele în care efectele încălzirii globale se fac simțite, volumul lor s-a redus deja cu peste 50%, iar numărul speciilor cu mai mult de un sfert (27%).
Efectul de domino pentru insecte
Potrivit oamenilor de știință, aproape trei sferturi din culturile comerciale depind de insecte polenizatoare. Iar dacă acestea vor continua să se împuțineze în ritm accelerat, ca până acum, problema siguranței alimentare la nivel mondial va deveni critică. Pentru că efectele se propagă în lanț.
Universitatea Harward a publicat recent un studiu care aduce o nouă perspectivă asupra urmărilor pe care le are declinul global al polenizatorilor. Concluzia este sumbră – fenomenul cauzează 500.000 de decese umane premature în fiecare an.
Cauza constă în reducerea ofertei de alimente sănătoase. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au agregat și corelat datele despre decesele cauzate de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, diabet și unele tipuri de cancer – al căror grad de incidență poate fi redus cu ajutorul unor diete mai sănătoase –, cu cele din comerțul mondial cu alimente, informații actualizate despre evoluția populațiilor de insecte polenizatoare și evoluția a zeci de culturi dependente de acestea.
Modelul matematic complex rezultat a demonstrat că polenizarea insuficientă este responsabilă pentru aproximativ un sfert din diferența dintre randamentele culturilor de fructe, legume și nuci. Situația este favorizată însă și de dezvoltarea extensivă a culturilor polenizate de vânt (grâu, orez, porumb și orz). Aceste alimente sunt bogate în carbohidrați, dar relativ sărace în nutrienți. Și reprezintă una dintre cauzele principale ale epidemiei de obezitate și diabet cu care se confruntă omenirea în prezent.
Efectul de domino nu se se oprește însă aici. Și producția animală este influențată de declinul acestor insecte polenizatoare. Însă impactul asupra sectorului zootehnic nu a fost încă estimat.
Fluturii sunt pe cale de dispariție
Peste 30% dintre alimentele din dieta zilnică ajung pe mesele noastre datorită albinelor, fluturilor, bondarilor și altor insecte polenizatoare.
Însă, aproape 50% dintre zonele din UE cu culturi dependente de polenizatori, cum ar fi cele cu pomi fructiferi, nu oferă condiții adecvate acestora. Studiile arată că aproximativ 33% dintre speciile de albine și fluturi sunt în declin. Iar 10% – pe cale de dispariție.
Deja în ultimele două decenii aproape 30% dintre fluturii de câmp au dispărut. Motivul – fluturii sunt unele dintre cele mai sensibile insecte la schimbările de temperatură. Biologii îi consideră printre principalele repere atunci când vine vorba de schimbări climatice.
Explicația fenomenului nu este complicată. Amplificarea fenomenului de încălzire globală face ca plantele să înflorească mai devreme. Acest lucru produce o desincronizare între momentul în care fluturii depun ouă și acestea eclozează și cel în care florile de care depind pentru hrană ating momentul optim de secreție de nectar. Decalajul are un impact major asupra capacității insectelor de a supraviețui și de a se reproduce. Efectul este ciclic – populațiile de fluturi nu mai pot obține hrana necesară, iar plantele nu mai sunt polenizate.
30% dintre fluturii de câmp au dispărut. Sursa foto: Arhiva companiei
Impactul asupra albinelor
Insectele polenizatoare asigură aproape 35% din producția totală de alimente la nivel mondial. Albinele melifere sunt responsabile de 90% din acest volum de muncă.
Schimbările climatice afectează însă din plin populațiile apicole. Temperaturile crescute diminuează producția de lăptișor de matcă necesar hrănirii puietului. Dar generează și roiri mai timpurii. Reducerea arealului de plante melifere, ca urmare a dezvoltării agriculturii extensive, are și ea efecte directe asupra reducerii numărului de albine.
Conform datelor Food and Drug Administration, numai în intervalul aprilie 2020 – aprilie 2021, apicultorii din Statele Unite au pierdut circa 45% dintre stupi.
Mai mult însă – studii recente au arătat că schimbările climatice ar putea amplifica și proliferarea Varroa. Acesta este un parazit extern care decimează masiv populațiile de albinele melifere. Cercetările au demonstrat că paraziții sunt mult mai răspândiți în coloniile din regiunile calde. Ceea ce înseamnă că, pe măsură ce temperaturile vor continua să crească, declinul albinelor s-ar putea accentua.
Veriga cea mai slabă decide
Studii recente ale Universității Reading din Marea Britanie au identificat o corelație directă între agricultura intensivă – caracterizată prin utilizarea de volume mari de pesticide, erbicide și îngrășăminte chimice, diversitate redusă a culturilor, dimensiuni mari ale exploatațiilor – și declinul insectelor.
Potrivit oamenilor de știință, utilizarea acestui model amplifică efectele crizei climatice. Distrugerea habitatelor naturale pentru agricultură impactează critic echilibrul ecosistemelor locale. Totodată, declanșează creșteri de temperaturi importante.
Studiul a fost realizat pe date colecate pe o perioadă de 20 de ani pentru mai mult de 6.000 de locații și analizat evoluția a 18.000 de specii de insecte. Rezultatele au demonstrat că, în zonele cu agricultură de intensitate redusă și cu un habitat natural în apropiere, insectele au scăzut doar cu 7%. Comparativ cu diminuarea de 63% în zonele cu o acoperire mai redusă a habitatului natural, practici intensive și o creștere a temperaturii. Numeroase insecte au nevoie de aceste habitate naturale în timpul zilelor sufocante. Iar pierderea lor le face și mai vulnerabile la creșterea temperaturilor. Problema este însă că, pe măsură ce schimbările climatice avansează, aceste zone naturale de refugiu devin tot mai puține, iar eficiența lor scade.
Schimbările climatice nu afectează doar oamenii, ci și specii vitale pentru menținerea ecosistemului terestru. Albinele, bondarii, fluturii și moliile reprezintă doar câteva verigi dintr-un lanț de specii vitale pentru susținerea vieții. Însă rezistența oricărui lanț este dată de veriga lui cea mai slabă.
