Calculul pensiei conform noii legi presupune înmulțirea valorii punctului de referință cu numărul total de puncte acumulate. Punctul de referință a fost stabilit la 81 lei la intrarea în vigoare a legii, în septembrie 2024.
Eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit este o noutate introdusă pentru a corecta inechitățile. Și pentru a se conforma mai bine principiului contributivității.
S-au aprobat normele de aplicare a legii pensiilor
Recalcularea tuturor pensiilor, inclusiv celor deja în plată, se va face pe baza formulei fără indici de corecție, la 1 septembrie 2024. În situația în care pensia rezultată după recalculare este mai mică decât nivelul actual al pensiei. Se va menține nivelul actual. Pensiile nu vor scădea sub nivelul la care erau înainte de recalculare. Pentru a proteja beneficiarii de o reducere a veniturilor de pensie.
Începând cu ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie va înregistra o majorare de 13,8%. Ajunge la 2.032 lei. Indexarea pensiilor se va realiza anual, în luna ianuarie. Va consta în rata inflației. La care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut din anul calendaristic anterior, similar prevederilor legii anterioare.
O schimbare notabilă constă în faptul că majorarea pensiilor va fi corelată fie cu creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale, fie cu rata inflației, optându-se pentru procentul cel mai avantajos. Această recomandare a fost emisă de Comisia Europeană. Are scopul de a asigura o stabilitate sporită în cadrul sistemului de pensii publice.
Pentru cei afectați de această modificare, nu se va mai aplica indexarea pensiilor în următorii ani. Până când acestea vor atinge nivelul calculat conform prevederilor noii legi.
Pentru stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani, o persoană primește următoarele bonusuri în puncte:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
Persoanele asigurate în sistemul public de pensii, care îndeplinesc cerințele pentru a se pensiona, au posibilitatea să opteze pentru menținerea în activitate anual, cu aprobarea angajatorului, până la atingerea vârstei de 70 de ani.
Noua legislație amână până în anul 2035 alinierea vârstei de pensionare
În vederea stimulării principiului contributivității, noul cadru legislativ prevede că stagiul minim și stagiul complet de cotizare vor fi determinate de un stagiu de cotizare contributiv. De asemenea, stagiul minim de cotizare va fi ajustat în concordanță cu evoluția speranței de viață în România.
Femeile care au acumulat stagiul complet de cotizare contributiv și au avut responsabilități legate de nașterea și creșterea copiilor beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare, în funcție de numărul de copii născuți. Această facilitate se extinde și la copiii adoptați.
Noua legislație amână până în anul 2035 alinierea vârstei de pensionare a femeilor la cea a bărbaților, fixând-o la 65 de ani.
În ciuda acestei amânări, actul normativ elimină anumite categorii de meserii din condițiile speciale de pensionare. Dintre cele 10 funcții care beneficiau anterior de acest tratament preferențial, doar 4 rămân în continuare în această categorie. Printre profesii excluse se numără jongleorii, clovnii, cascadorii, dansatorii, călăreții de circ și dresorii de animale.
Noul regulament intră în vigoare la 1 septembrie 2024. Cu mențiunea că, ca excepție, dispozițiile referitoare la majorarea pensiilor în 2024 și valoarea punctului de pensie în același an se aplică începând cu 1 ianuarie 2024.
Noua lege privind pensiile reprezintă un mic progres în direcția echității și sustenabilității, prin eliminarea factorilor de corecție care au afectat sistemul și legând majorările pensiilor de creșterea veniturilor în cadrul bugetului de asigurări sociale.
Există incertitudinea că aceste prevederi nu vor fi supuse modificărilor prin ordonanțe de urgență în viitor, iar legislația nouă nu abordează în mod cuprinzător problemele de sustenabilitate ale sistemului, în special pe măsură ce România se apropie de momentul pensionării a generatiei cunoscute sub numele de „decrețeilor”, conform analizelor economiștilor intervievați de către Economedia.
Noua lege „Sporește riscurile fiscale deja ridicate” / „Va deraia consolidarea fiscală”
Noua lege a pensiilor din România amplifică riscurile fiscale deja înalte ale țării și pune presiune suplimentară asupra ratingului de credit suveran al României. Care se află în prezent la cel mai scăzut nivel recomandat pentru investiții. Are o perspectivă stabilă.
Aceste măsuri sunt susceptibile să aibă un impact negativ asupra „indicatorilor de suportabilitate a datoriei până la sfârșitul anilor 2020, compromițând puterea fiscală a României în anii următori”, conform unui raport transmis Bloomberg de către Bryman.
Propunerea legislativă despre pensiile din România ar putea reprezenta o deviere semnificativă de la traiectoria actuală de consolidare fiscală. Pentru o țară confruntată cu unele dintre cele mai delicate probleme demografice printre toate statele suverane cotate.
Creșterea taxării mediului de afaceri și a populației
Ministerul Finanțelor subliniază necesitatea unor măsuri adiționale pentru a crește veniturile, inclusiv o majorare a taxelor pentru mediul de afaceri și populație, având în vedere impactul bugetar de cel puțin 33 miliarde de lei generat de legea pensiilor. Acest aspect nu a fost inclus în propunerile de limitare a cheltuielilor pentru anul 2024 transmise Guvernului, conform unui document obținut de Economedia.
În avizul condițional emis cu privire la legea pensiilor, Ministerul Finanțelor a subliniat că propunerile de limite de cheltuieli pentru anul 2024 nu iau în calcul impactul adițional. Dat fiind că aceasta nu a fost încă adoptată.
Având în vedere impactul suplimentar generat de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor încadrarea într-o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar nu mai este posibilă fiind necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor.
Respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației care să aducă un impact bugetar de minim 33 mld lei. Un impact bugetar minim de 1,8% din PIB începând cu anul 2025”, arată documentul. Ministerul Finanțelor mai arată în aviz că nu a „identificat surse suplimentare de acoperire a impactului bugetar”.
„Astfel, în lipsa unor măsuri legislative care să conducă la creșterea veniturilor și/sau la reducerea cheltuielilor. Impactul generat de noua lege a pensiilor va determina creșterea deficitului bugetar cu procentele mai sus menționate. Ceea ce va afecta considerabil traiectoria de ajustare a deficitului bugetar”, arată documentul.
