Franța, Germania și Polonia au convenit luni, 24 iunie, să aprofundeze cooperarea în domeniul apărării înainte de alegerile anticipate care ar putea aduce Raliul Național de extremă dreapta în guvernul francez.
Ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, a împărțit scena cu omologii săi german și polonez, Boris Pistorius și Władysław Kosiniak-Kamysz, pentru a face anunțurile privind exercițiile comune, mobilitatea militară și cooperarea industrială.
Furtuna politică dezlănțuită de Macron
Reuniunea a fost marcată de furtuna politică dezlănțuită de președintele Emmanuel Macron la începutul acestei luni. Acesta a dizolvat în mod neașteptat parlamentul. Asta după ce partidul său liberal a fost înfrânt de extrema dreaptă în alegerile europene. Acest lucru l-ar putea costa postul lui Lecornu.
„Pe o notă personală total egoistă, aș fi încântat să pot continua buna cooperare pe care am stabilit-o cu Sébastien Lecornu. Sunt multe de făcut. Politica de apărare nu a fost niciodată atât de importantă”, a declarat Pistorius reporterilor atunci când a fost întrebat dacă este îngrijorat de impactul unei victorii a Raliului Național în cele două tururi de scrutin din 30 iunie și 7 iulie.
Decizia alegătorilor francezi „va avea un impact în întreaga Europă”, a adăugat Kosiniak-Kamysz. Acesta a subliniat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. O politică-cheie pentru Varșovia. Dar care a fost pusă sub semnul întrebării de înclinația pro-Moscova a Raliului Național din trecut.
Premieră din 2015
Întâlnirea de luni a fost prima reuniune a miniștrilor apărării din cele trei țări din 2015. Ei au demonstrat renașterea așa-numitului format al Triunghiului de la Weimar. Asta după ce el a fost înghețat în timpul celor opt ani în care partidul naționalist Legea și Justiția (PiS) din Polonia a fost la putere.
PiS a fost suspicios față de Germania și a înfuriat Franța prin ruperea contractelor de apărare. Teama este că un guvern naționalist la Paris ar putea crea probleme similare pentru cooperarea multilaterală cu aliații europeni.
„Formațiunile politice vor trimite un mesaj. Fie unul de retragere, slăbind poziția Franței în lume … fie un mesaj de claritate”, a declarat Lecornu.
Mai multă cooperare
Lecornu a anunțat că Franța va adera la un așa-numit acord Schengen militar, semnat deja de Polonia, Germania și Țările de Jos. Belgia și Luxemburg sunt membri observatori. Acordul urmărește să faciliteze circulația trupelor și a echipamentelor militare în întregul bloc.
„Nu există apărare eficientă fără mobilitate eficientă. Birocrația nu poate sta în calea activităților noastre operaționale”, a declarat Kosiniak-Kamysz.
Ministrul polonez al apărării a adăugat că Franța, Germania și Polonia vor efectua exerciții militare comune în Polonia anul viitor.
În marja summitului NATO din iulie de la Washington, Franța, Germania și alte țări interesate vor semna o scrisoare de intenție privind dezvoltarea în comun a capacităților de atac în adâncime, a declarat Lecornu. „Franța are deja elemente tehnologice de bază cu racheta sa navală de croazieră. Să vedem cum putem lucra împreună”, a spus el.
Atât Pistorius, cât și Lecornu au insistat că proiectele lor comune privind următoarea generație de tancuri de luptă (Main Ground Combat System) și următoarea generație de avioane de luptă (Future Combat Air System) sunt deschise și altor parteneri europeni.
Întrebat dacă Varșovia intenționează să se alăture, Kosiniak-Kamysz a evitat întrebarea. Polonia își cumpără cea mai mare parte a armelor din SUA și Coreea de Sud, ceea ce îi supără pe unii aliați europeni.
Ajutorul pentru Ucraina, sub semnul întrebării
Lecornu a declarat că Franța va continua să furnizeze Ucrainei rachete Aster și SCALP, precum și Armament Modular Aer-sol. Parisul va trimite, de asemenea, avioane de luptă Mirage 2000-5 care vor ajuta Ucraina să obțină superioritate aeriană, a adăugat el.
Dar Jordan Bardella, candidatul Raliului Național la funcția de prim-ministru, a precizat că nu va trimite rachete cu rază lungă de acțiune la Kiev. O victorie a Raliului Național ar putea provoca o criză în politica externă și de apărare.
În mod tradițional, acestea se numără printre domeniile în care președintele francez este la conducere, însă Lecornu a recunoscut că depinde de guvernul zilei să pună în aplicare politicile președintelui. De exemplu, transferurile de arme sunt „ordonate de președintele republicii. Dar semnate de ministrul forțelor armate”.
El a negat că ar exista o grabă pentru a cimenta ajutorul acordat Ucrainei în cazul unei schimbări de putere luna viitoare. „Agenda Ministerului Forțelor Armate nu este legată de o agendă electorală”.
Indiferent de rezultate, a adăugat el, Macron va reprezenta Franța la summitul NATO de luna viitoare, informează politico.eu
