Agricultura este un sector industrial ce are cele mai bune perspective în Azerbaidjan. De altfel, Azerbaidjanul a desemnat agricultura ca fiind unul dintre cele patru sectoare prioritare pentru diversificarea economiei sale.
Agricultura este și cel mai mare angajator din Azerbaidjan, cu 37% din populație, dar care, la un moment dat, reprezenta doar 5% din PIB. Produsele azere au o puternică recunoaștere a mărcii pe piețele post-sovietice și se vând adesea la un preț mai ridicat. Guvernul sprijină sectorul agricol prin diverse măsuri, printre care: subvenții, scutiri de taxe și subvenții pentru utilaje, pesticide și îngrășăminte.
Degradarea sistemelor de irigații din epoca sovietică a cauzat salinizarea unor suprafețe mari de terenuri agricole, care vor necesita investiții semnificative pentru a fi reparate și ar putea oferi o nișă de piață pentru parteneriate cu guvernul în vederea refacerii terenurilor arabile. Lipsa experților și a specialiștilor în agricultură reprezintă, de asemenea, o provocare semnificativă pentru dezvoltarea agriculturii. Universitatea Agricolă de Stat din Azerbaidjan, situată în Ganja, este singura universitate care este specializată în agricultură.
Sprijinul Băncii Mondiale
Proiectul de îmbunătățire a competitivității agricole (ACIP) a îmbunătățit calitatea semințelor, sănătatea plantelor și a animalelor, lanțurile de aprovizionare și accesul la finanțare pentru 6 381 de fermieri din Azerbaidjan. ACIP a contribuit la creșterea producției cu o medie de 69,5% pentru cele 60% dintre întreprinderile agricole care au înregistrat cele mai multe îmbunătățiri. Acest succes a generat venituri pentru populația rurală săracă și oferă sprijin pentru un pilon economic viabil, altul decât cel petrolier, al țării.
Provocarea
Petrolul este motorul economiei Azerbaidjanului. Însă, în ultimele decenii, țara și partenerii săi de dezvoltare au încercat să reducă această dependență prin stimularea altor sectoare care ar putea duce la o economie mai diversificată. Agricultura a fost identificată ca fiind cel mai puternic candidat, cu un potențial ridicat de reducere a sărăciei: în 2008, peste jumătate din populația săracă a țării trăia în zonele rurale, iar majoritatea erau angajați în agricultură.
În 2013, agricultura angaja circa 40 % din forța de muncă din Azerbaidjan – mai mult decât orice alt sector de activitate -, dar contribuia doar cu 5 % din PIB. Această subperformanță a fost cauzată de provocări precum lipsa semințelor îmbunătățite și a raselor de animale productive, a tehnologiilor de prelucrare învechite, și a unei structuri de piață care nu încuraja investițiile și planificarea pe termen lung. Desigur, și accesul limitat la finanțare a fost una dintre problemele majore.
Abordare
Banca Mondială s-a implicat serios în proiectele de dezvoltare și de creditare agricolă azere încă din 1999. Două proiecte anterioare au stat la baza construirii ACIP, The Agricultural Competitiveness Improvement Project, care a fost aprobat în 2013. O dezvoltare complexă din punct de vedere tehnic, ACIP a cuprins mai multe intervenții cu obiectivul principal de a comercializa agricultura în Azerbaidjan și de a crește producția comercializată a sectorului, concentrându-se pe îmbunătățirea sănătății plantelor și animalelor și a siguranței alimentare; dezvoltarea lanțurilor valorice din sectorul agroalimentar; și furnizarea de servicii financiare pentru întreprinderile agroalimentare.
Cuprinzând patru componente esențiale, plus alte cinci subcomponente, ACIP avea ca scop adaptarea cu succes a agriculturii la circumstanțe dificile, în peisajul instituțional mereu în schimbare, dar și cazul izbucnirii unui conflict armat. Această flexibilitate, împreună cu alinierea proiectului la aspirațiile guvernului azer, au fost esențiale pentru succesul care s-a extins dincolo de obiectivele inițiale ale proiectului.
Rezultate
ACIP, The Agricultural Competitiveness Improvement Project, a oferit cu succes un sprijin cuprinzător pentru obiectivul guvernului de a diversifica economia Azerbaidjanului și de a stimula competitivitatea agriculturii, creând locuri de muncă și oportunități generatoare de venituri în zonele mai puțin dezvoltate ale țării.
În ceea ce privește obiectivul principal al proiectului, 60 % dintre întreprinderile agricole și lanțurile valorice beneficiare finanțate prin linia de credit și facilitățile de grant ale proiectului, în perioada 2015-2019, au obținut o creștere a producției comercializate (sau a vânzărilor) de cel puțin 40 %. Creșterea medie în rândul acestui grup a fost de 69,5 %. În total, 118 subproiecte de agrobusiness și lanțuri valorice au primit subcredite și granturi în perioada 2015-2021.
În urmărirea obiectivului său general de a spori competitivitatea agriculturii, ACIP a realizat mai multe premiere pentru Azerbaidjan în domeniul sănătății plantelor și animalelor și al siguranței alimentare, inclusiv:
- Prima abordare de vaccinare completă a turmelor, inoculând 6,5 milioane de ovine și 2,37 milioane de bovine
- un sistem funcțional de identificare și înregistrare a animalelor
- Elaborarea unui nou curriculum de sănătate a plantelor și introducerea unui nou curs de protecție a plantelor la Universitatea Agrară
ACIP a oferit, de asemenea, instruire în domeniul gestionării integrate a dăunătorilor pentru 1 404 fermieri, specialiști și funcționari pentru culture-cheie, ceea ce a dus la obținerea unor randamente mai mari pe parcelele demonstrative și la o utilizare mai redusă a pesticidelor. Proiectul a oferit, de asemenea, un program de formare practică și aplicată la scară largă pentru 1 373 de medici veterinari.
În plus, cele 12 subproiecte ale lanțului valoric ale ACIP au înregistrat în 2021 vânzări cu 110% mai mari decât cele de referință, iar producția lor a crescut în medie cu 73%.
În total, 63,2% dintre participanții la subproiectele lanțului valoric au fost femei, depășind obiectivul inițial de 20%.
Calitatea semințelor a crescut, de asemenea, în mod considerabil, datorită activității proiectului de consolidare a laboratoarelor, de furnizare de echipamente și de finanțare a cercetării:
- Nivelul de germinare a loturilor de semințe a crescut de la 75 la 90%.
- Echipamentele moderne de curățare a semințelor din fermele de semințe au crescut calitatea semințelor cu 14,2 %.
Contribuția grupului bancar
Costul total al proiectului ACIP a fost de 52,86 milioane de dolari, din care BIRD a furnizat 34,42 milioane de dolari pentru finanțarea proiectului de investiții. Restul de 18,44 milioane de dolari a fost contribuit de guvernul azer ca finanțare de contrapartidă.
Parteneri
Proiectarea ACIP a favorizat colaborarea cu alți parteneri de dezvoltare. De exemplu, acesta a completat proiectul de sprijin fitosanitar al FAO, care urma să ofere asistență tehnică și formare pentru consolidarea serviciilor de control fitosanitar de stat. De asemenea, s-a aliniat cu trei strategii cheie preexistente privind siguranța alimentară, serviciile veterinare și acțiunile fitosanitare, elaborate cu asistența FAO, a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) și, respectiv, a Convenției internaționale pentru protecția plantelor (CIPP).
În ceea ce privește partenerii locali, guvernul din Azerbaidjan a contribuit cu 18,44 milioane de dolari la proiect. Unitatea de gestionare a proiectului, aflată în cadrul Agenției de Credit și Dezvoltare Agrară din cadrul Ministerului Agriculturii, a fost esențială pentru succesul ACIP.
Mergând mai departe
ACIP a creat un mediu instituțional stabil care favorizează durabilitatea intervențiilor sale. Acesta a format un cadru de profesioniști în domeniile siguranței alimentare, fitosanitar, sănătății animale și veterinar, sectorului semințelor și serviciilor financiare pentru întreprinderile agroalimentare.
Agențiile relevante din Azerbaidjan sunt, de asemenea, bine poziționate pentru utilizarea susținută a refluxurilor (fonduri rambursate de către împrumutați) pentru împrumuturi agricole în viitor. În timpul proiectului, Ministerul Agriculturii a utilizat refluxurile pentru a finanța încă 102 întreprinderi agroindustriale. Ministerul intenționează să continue această practică.
Beneficiari
În total, ACIP a adus beneficii directe pentru 6 381 de fermieri prin furnizarea de active sau servicii agricole (dintre care 1 947 de femei).
Proiectul a avut, de asemenea, un impact pozitiv deosebit de mare asupra ocupării forței de muncă pentru femei. Dintre cele 1 366 de locuri de muncă create în cadrul subproiectelor lanțului valoric, 1 072 (sau 78,5%) au fost ocupate de femei. Prin intermediul împrumuturilor acordate în cadrul proiectului, au fost create 2 016 noi locuri de muncă în cadrul întreprinderilor agroalimentare, dintre care 827 au fost ocupate de femei.
