Prim-ministrul armenian Nikol Pașinian a anunțat că anul acesta țara sa nu va găzdui exerciții militare conduse de Federația Rusă. Anunțul făcut de premierul armean Nikol Pașinian indică o distanțare tot mai mare față de Moscova.
Decizia de anu mai găzdui exercițile militare comune survine la scurt timp după ce liderul fostei republici sovietice a criticat activitatea forțelor ruse de menținere a păcii în Caucazul de Sud. Zona este afectată de zeci de ani de conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan.
Conflictul din Nagorno-Karabah, mărul discordiei
Premierul Nikol Pașinian a declarat presei că nu vede niciun motiv pentru ca Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) să organizeze exerciții militare în Armenia în acest an. CSTO este o alianță militară interguvernamentală, cu sediul la Moscova, încheiată în 1992 între șase state post-sovietice aparținând Comunității Statelor Independente (Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan).
„Armenia nu crede că este oportună desfășurarea exercițiilor CSTO în republică în acest an“, a declarat prim-ministrul armean. Pașinian a subliniat că CSTO a refuzat să condamne Azerbaidjanul, după războiul de șase săptămâni pe care această țară l-a avut în 2020 cu Armenia pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah.
Conflictul s-a soldat cu peste 6.500 de victime, iar în urma armistițiului mediat de Rusia, Erevanul a fost nevoit să cedeze teritorii pe care le controlase timp de decenii.
Armenia nu mai vrea forțe ruse de menținere a păcii
Moscova a profitat de incident pentru a trimite forțe de menținere a păcii în Karabah. Însă, deși conflictele armate au încetat, tensiunile persistă în zona de frontieră. Forțele Federației Ruse sunt responsabile pentru protejarea și menținerea securității coridorului Lachin, care leagă Armenia de Karabah.
În mai anul trecut, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de încălcarea integritatea teritorială susținând că țara vecină a deplasat forțe pe teritoriul său. Erevanul afirmă că, de la finalul anului trecut, Azerbaidjanul a blocat coridorul Lachin. Blocada instituită a generat acutizarea penuriei de alimente, medicamente și combustibil.
În septembrie conflictul a cunoscut o recrudescență, cel puțin o sută de soldați armeni și azeri fiind uciși. Armenia, și Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc de escaladarea disputei armate. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat că 50 de soldați azeri au fost uciși în „urma unei provocări armene pe scară largă“. La rândul său, Nikol Pașinian declara că armata azeră a atacat pozițiile forețelor armene în timpul nopții.
„Armenia se aștepta la acțiuni concrete din partea partenerilor săi ruși și a altor parteneri în domeniul securității“, a declarat marți pemierul Pașinian, citat de site-ul alarabiya.net. El a acuzat în mod direct forțele ruse de menținere a păcii că nu au reușit să protejeze etnicii armeni din Karabah și a cerut intervenția unei forțe multinaționale.
Federația Rusă, deși a vândut armament atât Armeniei, cât și Azerbaidjanului, nu are niciun interes ca luptele din Nagorno-Karabah să escaladeze. Dar nici nu își dorește schimbarea situației din regiune, pentru a nu pierde control asupra situație, mai ales că Turcia devine un aliat tot mai important al Azerbaidjanului, cu interese mari în zonă.
