Moșii de toamnă, sărbătoare cunoscută și sub numele de Sâmbăta Morților, îi comemorează pe cei trecuți în veșnicie. Este ținută o slujbă de pomenire în cadrul Bisericii Ortodoxe. Moșii de toamnă se sărbătoresc întotdeauna în prima sâmbătă din luna noiembrie.
Biserica Ortodoxă comemorează astăzi pe cei plecați dintre noi, prin slujbe și rugăciunea, sub forma unui parastas colectiv, iar credincioșii dau de împărțit în amintirea celor trecuți în veșnicie. Comemorarea are loc în toate lăcașurile de cult ortodoxe din țară, după oficierea Sfintei Liturghii.
Potrivit scrierilor bisericești, trupul Mântuitorului a fost înmormântat într-o zi de sâmbătă, motiv pentru care Biserica a ales această zi ca fiind dedicată pomenirii morților. Sâmbăta Moșilor de Toamnă este o zi cu totul specială fiind strâns legată de sărbătoarea Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. În 2022, moșii de toamnă sunt comemorați astăzi, la data de 5 noiembrie.
Ce semnifică tradiția Sâmbetei Morților
În tradiţia românească există patru sărbători de Moşi, în care se fac parastase: Moşii de primăvară, celebrați odată cu cei 40 de Mucenici, Moşii de vară, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, Moşii de toamnă, în prima sâmbătă din noiembrie și Moșii de iarnă, în sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne pentru Postul Paştelui.
De Moșii de toamnă sau Sâmbăta Morților în biserica ortodoxă are loc ceea ce este numit parastas colectiv. Numele de parastas vine din limba greacă şi înseamnă a mijloci, a sta în locul cuiva. Potrivit tradiției creștine, numele vine de la faptul că noi, cei vii, mijlocim către Dumnezeu pentru cel mort. Parastasul se face, așadar, în speranţa că Dumnezeu, pentru jertfa noastră plină de iubire şi pentru rugăciunea făcută de cel care primeşte darul, va ierta păcatele pe care cel mort le-a făcut în decursul vieţii sale.
Tradiţia creştină spune că ofrandele pentru sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi, relatează Libertatea.
Sărbătoare moșilor, între tradiție și superstiție
Alimentele ce se dau de împărțit cu această ocazie sunt vinul, coliva, plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe. Pachetele trebuie pregătite înainte de acasă și împărțite după terminarea slujbei, împreună cu o lumânare, un colac și un prosop, după posibilitățile fiecăruia. Se pot pune laolaltă pachete care conțin o masă întreagă, alături de tacâmuri și farfurii. Pachete sunt împărțite fie la oameni nevoiași, fie apropiaților, după dorințele fiecăruia.
În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
De această sărbătoare sunt legate și multe superstiții și vechi tradiții a căror origine s-a pierdut. În tradiţia populară există credinţa că la Moşii de toamnă sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. În această perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor își caută drumul către cer. Gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor. În această zi nu este bine să mergi la fântână și nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată. Se spune că pe acolo trec duhuri necurate și trebuie să te ferești de ele. Nu este bine să faci vizite în ziua Moşilor, decât dacă mergi să dai alimente de pomană. De asemenea, tradiția spune că nu trebuie să ieși din biserică înainte de terminarea Sfintei Liturghii, potrivit Libertatea.
