Infofinanciar > Info > Atenționare din partea Comisiei Europene. Polonia, pusă sub semnul întrebării în legătură cu legea privind „influența rusă”
Info

Atenționare din partea Comisiei Europene. Polonia, pusă sub semnul întrebării în legătură cu legea privind „influența rusă”

Atenționare din partea Comisiei Europene. Polonia, pusă sub semnul întrebării în legătură cu legea privind „influența rusă”
sursa foto dreamstime

O nouă lege poloneză care instituie o comisie specială pentru a investiga influența rusă asupra securității interne a Poloniei între 2007 și 2022 ridică semne de întrebare în cadrul Comisiei Europene. Președintele francez Emmanuel Macron îndeamnă UE să dezvolte noi modalități de gestionare a extinderii sale. Banca Centrală Europeană își prezintă raportul semestrial privind stabilitatea financiară.

Reynders pune sub semnul întrebării Polonia cu privire la comisia de anchetă privind influența Rusiei. Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o lege poloneză controversată privind investigarea influenței rusești. Într-o scrisoare trimisă miercuri ministrului polonez al Afacerilor Europene, Szymon Szynkowski vel Sęk, Reynders, i-a cerut acestuia să furnizeze documentele privind o lege controversată care permite crearea unei comisii speciale cu puterea de a exclude persoane din funcții publice fără ca acestea să poată merge în instanță.

Lege pentru combaterea influenței rusești

Luni, președintele Andrzej Duda și-a pus semnătura pe o lege care vizează combaterea „influenței rusești” în țară. Legea prevede crearea unei comisii speciale care să investigheze dacă persoane aflate în funcții publice au acționat sub influența Rusiei în ultimii 15 ani și au luat decizii care au adus atingere securității Poloniei. Opoziția consideră că această comisie este un instrument al guvernului național-conservator condus de Partidul Lege și Justiție (PiS) pentru a marginaliza adversarii politici în perioada premergătoare alegerilor parlamentare.

Opoziția poloneză a redenumit documentul „Legea Tusk”, după numele fostului președinte al Consiliului European și lider al partidului liberal Platforma Civică, Donald Tusk. Alegerile parlamentare vor avea loc în Polonia în toamna acestui an, iar opoziția consideră că legea are rolul de a-i discredita pe adversarii guvernului și de a-l împiedica pe Tusk să câștige scrutinul. În scrisoarea sa, comisarul Reynders a confirmat că „această nouă lege ridică serioase îngrijorări în ceea ce privește conformitatea cu legislația UE, deoarece conferă puteri semnificative unui organism administrativ care pot fi folosite pentru a interzice persoanelor să ocupe funcții publice și, astfel, pentru a le limita drepturile”.

Reynders a discutat miercuri cu omologul său polonez, care s-a oferit să îi furnizeze o analiză a legii în cauză. Comisarul solicită „fără întârziere toate documentele relevante legate de procesul legislativ”, inclusiv avizele părților interesate, ale ombudsmanului și ale birourilor legislative, precum și orice alte documente considerate relevante „Aceste documente vor fi importante pentru evaluarea Comisiei pentru a decide cu privire la posibilele etape următoare”, a declarat Reynders. Toate acestea par să indice faptul că ar putea fi lansată o nouă procedură de încălcare a dreptului comunitar.

Macron cere UE să își „regândească” guvernanța

Într-un discurs rostit miercuri la Bratislava, președintele francez Emmanuel Macron a cerut Uniunii Europene să își regândească guvernanța și să „inventeze mai multe formate” pentru a răspunde aspirațiilor de aderare ale țărilor din Europa de Est și din Balcani. „Da, (UE) trebuie să se extindă. Da, trebuie regândită în ceea ce privește guvernanța și obiectivele sale. Da, ea trebuie să inoveze, fără îndoială, să inventeze mai multe formate și să clarifice obiectivele fiecăruia dintre aceste formate”, a declarat el în ajunul unui summit al Comunității Politice Europene, care reunește 47 de țări la Chișinău, capitala Republicii Moldova.

„Aceasta este singura modalitate de a răspunde așteptărilor legitime ale Balcanilor de Vest, ale Republicii Moldova și Ucrainei, care trebuie să adere la Uniunea Europeană, și de a menține eficacitatea geopolitică, dar și climatul, statul de drept și integrarea economică a Uniunii Europene așa cum există astăzi”, a insistat Macron, schițând o Europă cu mai multe viteze.  Perspectivele privind stabilitatea financiară în zona euro rămân fragile. Potrivit Băncii Centrale Europene (BCE), băncile din zona euro rămân vulnerabile la șocurile externe. Perspectivele pentru stabilitatea financiară în ansamblu rămân „fragile” pe fondul recentelor tensiuni bancare din afara uniunii monetare, a anunțat miercuri banca centrală cu ocazia prezentării raportului său semestrial privind stabilitatea financiară.

În Statele Unite, trei bănci regionale s-au prăbușit de la începutul lunii martie, după retrageri uriașe de fonduri din cauza problemelor de lichiditate. În Europa, marea bancă Credit Suisse, care avusese deja probleme anterior, a fost salvată de la faliment datorită unei preluări de urgență, organizată de stat, de către concurentul elvețian UBS. O problemă masivă pentru bănci este creșterea rapidă a ratelor dobânzilor, după ani de dobânzi zero și negative. BCE spune că instituțiile financiare din zona euro au făcut față cu bine stresului recent, „dar costurile de finanțare mai mari și calitatea mai scăzută a activelor ar putea afecta profitabilitatea”. Este posibil ca băncile să fie nevoite să pună deoparte mai multe fonduri pentru posibile pierderi din credite, conform EuropeanNews .