Anunţând amplasarea de arme nucleare în Belarus, aliatul ei în raport cu Ucraina, Rusia reproduce un model folosit de americani în Europa, dar lasă să planeze multe îndoieli asupra intenţiilor sale reale.
Ca de mai multe ori de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Vladimir Putin a agitat puţin mai mult ameninţarea nucleară pentru a arăta opiniei publice hotărârea sa şi a pune presiune asupra aliaţilor occidentali ai Ucrainei, scrie La libre Belgique.
De fapt, el imită mișările americanilor de după cel de-al doilea război Mondial.
Un argument faptic corect. Washingtonul deţine bombe în Europa de decenii şi mai multe ţări NATO dispun de rachete capabile să poarte încărcături deopotrivă convenţionale și nucleare.
Vectori şi depozit
„Se ştia deja că Rusia face progrese spre adoptarea unui acord de tip NATO cu Belarus (…). Nu e nimic nou”, scrie pe contul lui de Twitter dr Jeffrey Lewis, expert american în neproliferare nucleară.
Astăzi Germania, Belgia, Italia, Ţările de Jos şi Turcia găzduiesc focoase americane.
Ca întotdeauna la anunţuri de acest tip, detaliile sunt puţine şi întrebările nenumărate.
Vectorii mai întâi: Putin a arătat că zece avioane belaruse sunt „gata să utilizeze acest tip de armă” precizând că a transferat şi rachete Iskander care pot transporta focoase nucleare.
Dar vorbeşte şi despre un „depozit special” pentru a stoca acolo arme nucleare de la 1 iulie.
„Deocamdată, nu există nicio urmă a acestei construcţii şi pare puţin probabil să fie terminată în trei luni”, explică pentru AFP Marc Finaud, vicepreşedinte al Initiatives pour le désarmement nucléaire (IDN).
„Putem avea încredere că toţi sateliţii spioni din lume vor scana teritoriul belarus” şi vor distinge între anunţuri şi realitate, adaugă el.
Pavel Podvig, un expert rus independent, consideră chiar „foarte improbabil – din punctul meu de vedere imposibil – ca să fie trimise în Belarus arme nucleare adevărate”.
Contradicţie
Ca de multe ori, Putin foloseşte ameninţarea nucleară fără a schimba însă doctrina. Şi faptul că o utilizează frecvent intră în contradicţie cu alte declaraţii publice care amintesc de tabuul armei supreme.
În ianuarie 2022, cu două luni înainte de invazia din Ucraina, Rusia semnase cu alţi patru membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU o declaraţie care spunea că „un război nuclear nu poate fi câştigat”.
Situaţia geopolitică mondială a intrat într-o altă eră de atunci. Dar Putin a reamintit o poziţie asemănătoare în urmă cu câteva zile împreună cu aliatul său chinez Xi Jinping. „Părţile declară din nou ca nu pot exista învingători într-un război nuclear şi că acesta nu trebuie declanşat niciodată”, au declarat ei în comun.
Marc Finaud subliniază de altfel că cei doi au amintit de asemenea „că nicio armă nucleară nu trebuie staţionată într-o ţară străină”. „Putin încalcă propria poziţie consecventă a Rusiei”, subliniază fostul diplomat.
Proliferare
Ca la fiecare asalt verbal al lui Putin privind acest dosar, cancelariile occidentale rămân măsurate.
„Nu avem niciun indiciu că şi-ar fi respectat angajamentul sau că nicio armă nucleară nu a fost transferată”, a afirmat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului de securitate naţională.
„Pentru moment, este un anunţ. Riscul de folosire nu este imediat”, confirmă Marc Finaud, chiar dacă fiecare ipoteză de transfer al unui focos nuclear creşte riscul de eroare, de piratare sau de accident.
Dar această retorică rusă recurentă „face şi să crească cererea de descurajare în ţările NATO”, arată Jeffrey Lewis. „Mai ales pentru asta vedem Suedia şi Finlanda căutând securitate prin aderarea la NATO”.
Într-un comunicat, Campania internaţională pentru abolirea armelor nucleare (ICAN), laureată a premiului Nobel pentru pace în 2017, a amintit că o armă nucleară „tactică” poate ajunge la 100 kilotone, faţă de numai 16, cât avea cea care a distrus Hiroshima şi a ucis 140.000 de oameni în august 1945.
