Volodimir Zelenski se va adresa marți liderilor G7 pentru a cere o creștere semnificativă a sprijinului lor militar și diplomatic după cel mai mare atac cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene de la începutul războiului.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a descris atacul, în care rachete de croazieră și drone înarmate au aterizat peste parcuri, locuri de joacă, centrale electrice și alte ținte civile, drept „o schimbare profundă în natura acestui război”.
Când va vorbi marți în cadrul unui summit virtual al G7, Zelenski va căuta o schimbare la fel de profundă în ceea ce privește sprijinul occidental, de care Kievul se plânge că a rămas în mod constant în urma cerințelor Ucrainei de a-și apăra teritoriul și poporul.
„Avem de-a face cu teroriști”, va spune președintele ucrainean. „Ei au două ținte: infrastructura energetică și oamenii”.
Lista de dorințe a lui Zelenski va pune accentul pe sistemele antiaeriene și va cere din nou rachete cu rază de acțiune mai mare. Din punct de vedere diplomatic, Ucraina dorește ca Rusia să fie declarată stat terorist, iar izolarea acestei țări să fie subliniată în cadrul unei dezbateri a Adunării Generale a ONU care începe luni. Adunarea urmează să dezbată problema cuceririi de teritorii de către Rusia în estul și sudul Ucrainei, pe care ambasadorul britanic, Barbara Woodward, a descris-o drept „cea mai mare încercare de anexare forțată de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a fost „profund șocat” de aceste atacuri, a declarat purtătorul său de cuvânt. „Aceasta constituie o altă escaladare inacceptabilă a războiului și, ca întotdeauna, civilii plătesc cel mai mare preț”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
La începutul dezbaterii din cadrul adunării, ambasadorul ucrainean la ONU, Sergiy Kyslytsya, a declarat: „O dâră de sânge este lăsată în urma delegației ruse atunci când intră în adunarea generală, iar sala se umple de mirosul de carne umană fumegândă”.
Rusia a încercat să schimbe regulile astfel încât votul asupra unei rezoluții de condamnare a anexării rusești să fie secret, dar a fost puternic învinsă în voturi succesive, scrie The Guardian.
SUA și Occidentul vor ajuta Ucraina cu sisteme defensive
Luni, Germania a anunțat că va accelera livrarea unui sistem de apărare antiaeriană cu ghidaj infraroșu Iris-T, afirmând că prima dintre cele patru baterii va sosi în câteva zile. SUA au promis în iulie două sisteme naționale avansate de rachete sol-aer (Nasams), iar un oficial american din domeniul apărării a declarat pentru Washington Post că acestea ar trebui să ajungă în câteva săptămâni. Între timp, Estonia a pregătit o legislație care ar desemna Rusia drept stat terorist.
Zelenski a vorbit cu Joe Biden și a scris ulterior pe Twitter: „Apărarea aeriană este în prezent prioritatea nr. 1 în cooperarea noastră în domeniul apărării. Avem nevoie, de asemenea, de leadershipul SUA prin poziția dură a G7 și prin susținerea rezoluției noastre [a Adunării Generale a ONU]”.
După conversație, Casa Albă a emis o declarație în care se spune că Biden „s-a angajat să continue să ofere Ucrainei sprijinul necesar pentru a se apăra, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană”.
Anterior, cancelarul german, Olaf Scholz, l-a asigurat pe Zelenski „de solidaritatea Germaniei și a celorlalte state G7″.
Germania, actualul președinte al grupului de democrații industrializate bogate, va găzdui summitul virtual de marți. Un purtător de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a declarat luni: „Germania va face tot ceea ce îi stă în putere pentru a mobiliza ajutoare suplimentare și, în special, pentru a ajuta la repararea și refacerea infrastructurii civile deteriorate și distruse [din Ucraina], cum ar fi alimentarea cu energie electrică și termică”.
Zelenski a declarat că peste 100 de proiectile au fost lansate asupra orașelor ucrainene, dintre care mai mult de jumătate au fost interceptate de bateriile de apărare antiaeriană ucrainene.
Cele care au reușit să treacă de apărarea ucraineană au lovit ținte civile, inclusiv un parc de joacă și un pod pietonal care reprezintă o atracție turistică în Kiev. Lviv, Ternópil și Dnipro s-au numărat printre celelalte orașe care au fost vizate, precum și Zaporizhzhia, unde zone rezidențiale au fost bombardate pentru a treia noapte la rând. Se pare că cel puțin 14 persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite.
Vladimir Putin a afirmat că atacurile cu rachete, lansate de pe nave de război, bombardiere strategice și drone de fabricație iraniană, au fost o ripostă la o explozie produsă sâmbătă care a avariat podul de la Kerci, care leagă Rusia de peninsula Crimeea, confiscată de ruși din Ucrain în 2014, și a avertizat că va recurge la „represalii și mai severe” în cazul unor noi atacuri ucrainene.
„Să nu existe nicio îndoială”, a declarat Putin în comentariile televizate adresate consiliului său de securitate, „dacă tentativele de atacuri teroriste continuă, răspunsul Rusiei va fi sever”.
Cu toate acestea, serviciile de informații ucrainene au declarat că pregătirile rusești pentru atacurile asupra orașelor și infrastructurii au început pe 2 octombrie, când au fost emise ordine pentru unitățile de bombardiere cu rază lungă de acțiune să se pregătească.
Principala direcție de informații a Ministerului Apărării a declarat că șapte bombardiere strategice supersonice Tu-160 au fost mutate la aerodromul „Olenya” de la sud de Murmansk pentru a fi încărcate cu rachetele de croazieră folosite împotriva Kievului și a altor orașe. În același timp, a afirmat că șase nave de război înarmate cu 40 de rachete de croazieră Kalibr lansate de pe mare au fost desfășurate în largul coastei Crimeii
Rachetele rusești au lovit luni orașe și infrastructuri critice din Ucraina
Intenția a fost de a distruge centralele termice în apropierea iernii, încercând în același timp să creeze panică în rândul populației civile și să intimideze Europa.
Liderii occidentali au promis că sprijinul lor va fi stimulat și mai mult de atacurile asupra țintelor civile.
Ambasadorul SUA la Kiev, Bridget Brink, s-a întâlnit cu Zelenski și cu șeful său de cabinet, Andriy Yermak, în biroul președintelui la câteva ore după atac, iar secretarul de stat american, Antony Blinken, a vorbit la telefon cu omologul său, Dmitro Kuleba.
Zelenski a vorbit, de asemenea, cu prim-ministrul britanic, Liz Truss, spunând că Ucraina se bazează pe conducerea britanică „în consolidarea sprijinului politic și de apărare internațional pentru Ucraina, în special în ceea ce privește protecția cerului nostru”.
În remarcile sale la G7 de marți, se așteaptă ca Truss să spună: „Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina. Și, în ceea ce ne privește, nu trebuie să ne clintim nici măcar o secundă din hotărârea noastră de a-i ajuta să o câștige”.
Jeremy Fleming, șeful agenției britanice de spionaj GCHQ, este așteptat să spună marți că Putin, izolat de orice critică internă, a făcut „erori strategice de judecată”.
Efortul diplomatic ucrainean se va concentra pe izolare a Rusiei la Unga, unde multe țări din sudul lumii s-au abținut până acum.
Desemnarea Rusiei ca stat terorist va avea implicații juridice diferite în funcție de țara care face acest pas. SUA enumeră patru țări ca state care sponsorizează terorismul: Coreea de Nord, Iran, Siria și Cuba. Deși au existat unele presiuni în Congres pentru ca o astfel de desemnare să fie aplicată Rusiei, administrația Biden a opus rezistență, iar unii susțin că o astfel de desemnare ar fi contraproductivă.
„Federația Rusă a demonstrat că este un stat terorist care luptă nu cu armata ucraineană, ci cu cetățeni pașnici”, a declarat o sursă ucraineană, adăugând: „Rusia recurge la metodele Germaniei naziste, care a bombardat fără milă orașe europene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – Londra, Coventry, Gdańsk și multe altele.”
Ucraina este îngrijorată de faptul că Rusia încearcă să creeze condiții până la începutul summitului G20 de la Bali de la jumătatea lunii noiembrie, în care țările occidentale vor face presiuni asupra Kievului pentru a începe negocierile în condiții favorabile Moscovei, deși în acest moment nu există prea multe semne că ar exista fisuri semnificative în coaliția anti-Putin.
