La aproape șase luni de la criza ucraineană, nu există nicio dezbatere serioasă în Austria cu privire la aderarea oficială la NATO, în contextul în care în luna mai, ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg a declarat că țara sa nu are nicio intenţie de a adera la alianţa nord-atlantică, transmite dpa.
„Avem o situaţie geografică complet diferită. Avem şi o istorie diferită şi cred că trebuie pur şi simplu să se ţină seama de asta”, a explicat el presei cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană, la Bruxelles, notează Agerpres.
Ministrul de externe a mai precizat că acest aspect nu crează premisele că Austria este neutră politic. „Nu există neutralitate într-un război de agresiune”, făcând referire la conflictul din Ucraina. „Am adoptat o poziţie foarte clară, susţinem toate sancţiunile şi face tot ce putem în privinţa sprijinului”.
El a mai precizat că Austria intenționează să crească investițiile în securitate, ca răspuns la întrebarea dacă securitatea țării sale poate fi garantată în afara NATO și, de asemenea, a mai afirmat că lumea nu este atât de prietenoasă pe cat se așteaptă oamenii și că oricând, țările cu putere militară pot face uz pentru aș-i atinge interesele.
80% dintre austrieci vor să nu adere la NATO
Spiritul de neutralitate rămâne popular și în rândul politicienilor din Austria, iar 80% dintre austrieci susțin să rămână în afara NATO, chiar dacă spațiul pentru neutralitate geopolitică s-a redus în toată Europa, odată cu invazia Rusiei din data de 24 februarie.
Evoluția arhitecturii de securitate a continentului a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la nealinierea lor istorică și chiar și Elveția să se apropie de NATO, potrivit Al Jazeera.
Cancelarul Karl Nehammer, un politician conservator, a scris pe 7 martie, pe Twitter că neutralitatea austriacă „nu este dezbătută”, iar liderul Partidului Social Democrat din Austria (SPO), Pamela Rendi-Wagner, numește frecvent neutralitatea Vienei „ nenegociabilă.”
Aceași poziție de neutralitate o au și partidul Austriac pentru Libertăți, cât și partidul Verzilor Pacifist.
„După experiența oribilă a două războaie mondiale și a regimului terorist nazist, neutralitatea este adânc înrădăcinată în mentalitatea populației austriece”, a declarat Wolfgang Pusztai, fostul atașat austriac al apărării, pentru Al Jazeera.
După al Doilea Război Mondial, Austria a fost împărțită în zone de ocupație, iar în 1955 i s-a cerut Austriei, prin intermediul Tratului de Stat al Austriei sau Tratatul de Independență a Austriei semnat în acel an, să declare neutralitatea permanentă și să fie o zonă tampon intre est și vest.
„În general vorbind, popularitatea neutralității în Austria se bazează mai mult pe mituri și legende decât pe o opinie informată”, a declarat Christoph Schwarz, cercetător la Institutul Austriac pentru Politică Europeană și de Securitate, într-un interviu acordat Al Jazeera.
„Publicul larg asociază neutralitatea foarte puternic cu prosperitatea economică și securitatea, ambele de care Austria s-a bucurat din abundență în ultimii 60-70 de ani.” Pe de altă parte, neutarlitatea Austriei i-a permis să se alăture economiei occidentului, culegând beneficiile comerțului cu URSS și apoi cu Rusia, după căderea Uniunii Sovietice.
Austria, prima țară occidentală care a semnat un acord cu URSS de livrare a gazelor
În 1968 a semnat acest acord de gaze naturale cu Uniunea Sovietică, iar în momentul de față. Austria este dependentă de hidrocarburile rusești, motiv pentru care aceste gaze influențează în mare măsură Austria în luarea deciziei de a refuza impunenea de sancțiuni asupra importurilor de gaze rusești.
De altfel, cancelarul austriac Karl Nehammer, primul lider occidental care a efectuat o vizită la Moscova de la începutul campaniei militare ruse în Ucraina, a precizat că o astfel de măsură ar periclita economia Austriei, notează EFE, potrivit digi24.ro
