Austria se opune în continuare cu fermitate aderării României și Bulgariei la Schengen. Susține că spațiul fără pașapoarte trebuie să devină unul „mai bun” înainte de a deveni „mai mare”. Această opunere vine în contextul în care încă există probleme la frontiere din cauza migrației.
„(Spațiul – n.r.) Schengen trebuie să devină mai bun și nu mai mare. Nu văd încă prea multe progrese aici. Așa că nu îmi pot imagina nicio schimbare acum”, a declarat Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei.
În opinia lui Karner, numărul de controale la frontiere pe care țările europene le-au impus în ultimele luni reprezintă un motiv suficient de puternic pentru a împiedica extinderea în continuare a Spațiului Schengen. Care cuprinde în prezent 27 de țări, inclusiv 23 de state ale Uniunii Europene. Și peste 423 de milioane de cetățeni.
Controale la frontiere
În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, țările pot institui controale temporare la frontieră ca metodă de ultimă instanță în circumstanțe excepționale. Guvernele din Austria, Germania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Italia și Danemarca au invocat această dispoziție pentru a face față creșterii continue a fluxurilor de migrație.
În primele zece luni ale anului 2023, în UE au avut loc aproape 331.000 de treceri neregulamentare ale frontierei. Traseul central-mediteranean este responsabil pentru aproape jumătate dintre incidente. Cifrele reprezintă cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din 2015 până acum.
„Este crucial ca, în sfârșit, Comisia Europeană să investească masiv în protecția frontierelor externe și să ia măsuri pentru a face aceste frontiere externe mai sigure”, a declarat Karner. „Aceasta este, în cele din urmă, ceea ce face ca sistemul Schengen să funcționeze”.
Intră România și Bulgaria în spațiul Schengen?
Lipsa de schimbare a poziției Austriei a obligat Spania, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, să modifice ordinea de zi a reuniunii privind afacerile interne.
Spania a declarat anterior că la reuniunea din 5 decembrie va avea loc un vot obligatoriu cu privire la cererile de aderare la Schengen ale României și Bulgariei. Două țări care așteaptă să adere la spațiul fără pașapoarte de când au intrat în UE în 2007.
Fernando Grande-Marlaska, ministrul spaniol de interne, a declarat reporterilor că țara sa va continua să lucreze „foarte mult” la acest subiect „până la sfârșitul președinției noastre”.
„O Europă mai puternică este o Europă cu România și Bulgaria ca membri cu drepturi depline ai Spațiului Schengen”, a declarat Grande-Marlaska.
Omologul său român, Marian-Cătălin Predoiu, a refuzat să comenteze „speculațiile” privind un vot extraordinar înainte de sfârșitul anului. Predoiu a declarat că sunt în curs „discuții intense” cu Viena pentru a găsi o soluție diplomatică.
Ce țări se opun aderării
Olanda se opune, de asemenea, aderării Bulgariei din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Deși această poziție este considerată ceva mai flexibilă decât veto-ul Austriei.
Cu toate acestea, Olanda se află în mijlocul unei tranziții de putere după victoria surprinzătoare de luna trecută a partidului de extremă dreapta al lui Geert Wilders. În cadrul unor alegeri dominate de subiectul migrației ilegale.
„Voi folosi această ocazie pentru a le vorbi miniștrilor despre acest lucru. Cât de bine pregătite sunt atât România, cât și Bulgaria pentru a adera la Schengen”, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne. Înainte de a se îndrepta spre reuniune. „Voi continua să am ca obiectiv ca această decizie să fie luată încă din acest an.”, scrie Euronews
