Ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, a declarat că țara sa nu s-a opus nicidecum intrării României în Spațiul Schengen, în mod definitiv, ci nu consideră că este „momentul potrivit” pentru extinderea acestuia. Schallenberg a discutat despre ce condiții impune Austria pentru intrarea României în Schengen.
Schallenberg a explicat că „nimic nu va mai sta în calea extinderii Spaţiului Schengen„, dacă se vor lua măsuri, astfel încât în următoarea perioadă de timp Austria va constata o scădere a numărului solicitanților de azil. Blocarea României și a Bulgariei de la Schengen a fost „de moment” şi nu este „pentru totdeauna”, a declarat ministrul într-un interviu.
„Sunt încrezător că vom reuși să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spațiului Schengen. La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înțelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment”, a declarat Alexander Schallenberg într-un interviu pentru agenția austriacă de presă APA.
Austria dorește un zid împotriva migranților
Ministrul pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), şi cancelarul Nehammer, doresc ridicarea unor garduri la frontierele externe ale UE. Ministrul austriac de externe le susține ideea, argumentând că UE are banii și legile necesare pentru acest lucru: „Ar exista o bază legală şi ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru”. Acest lucru nu este de mirare, ținând cont că toți trei fac parte din același partid conservator OeVP.
De asemenea, Schallenberg nu este de părere că votul țării sale i-a izolat pe austrieci în cadrul UE și susține decizia guvernului său. „Acesta este un proces de discuție complet normal”, a argumentat ministrul de externe, făcând referire la demersul de a bloca extinderea Schengen în cazul României şi Bulgariei. Dacă Austria, ca stat aflat „în centrul continentului”, are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, „atunci ceva nu este în regulă”, a declarat acesta.
Acesta a mai argumentat faptul că discuția privind cererile de azil, chiar dacă predomină în țara sa, reprezintă o problemă la nivelul întregii uniuni. Austria este „înconjurată de state UE şi de state Schengen, cu excepţia Elveţiei şi a Liechtensteinului”. În condiţiile în care statul austriac se confruntă cu atât de mulți imigranți ilegali, „este legitim să spunem că avem nevoie de sprijin”. Aceasta nu este o problemă bilaterală, ci o problemă „paneuropeană”, a explicat Alexander Schallenberg.
Ministrul de externe este de părere că discuțiile din cadrul Consiliului European au dus la o „conștientizare mai puternică” a acestor probleme răsărite de Austria.
Nu doar atât, dar ministrul Schallenberg le-a răspuns indignat celor care au calificat poziția Austriei ca fiind o strategie politică internă pentru alegerile din următoarea lună, pe care le-au câștigat ultima oară folosindu-se tot de tactica anti migrațiilor. Acesta a numit teoria „un nonsens total” că problema ar fi fost ridicată de politicienii ÖVP doar din motive de politică internă. „Nu vrem să fim lăsaţi singuri cu această problemă”, a insistat el, îndemnând statele UE să se alăture Austriei.
Este vorba de „trafic de ființe umane”
Schallenberg, împreună cu colegii săi de partid, și-au expus în nenumărate interviuri părerile, exprimate în fraze bine alese. Ministrul de externe i-a luat apărarea colegului Nehammer, cancelarul Austriei, care a folosit termenul de „turism de azi” cu referire la valul de cereri de primire în țară a imigranților sosiți. Cum altfel poţi să numeşti asta?” A întrebat acesta. Oamenii „zburau la Belgrad sub pretexte false şi se foloseau de scutirea de vize acordată de Serbia pentru a fi apoi introduși ilegal în UE”, a spus Schallenberg. Este vorba de „trafic de fiinţe umane” şi de „abuzul unui sistem care este conceput pentru a oferi protecție persoanelor care au cu adevărat nevoie de ea”. Marea majoritate a persoanelor care ajung în Austria, spune el, sunt egipteni, tunisieni, indieni și pakistanezi. Aparent, persoanele din aceste țări nu au nevoie cu adevărat de „protecție” în opinia ministrului de externe austriac.
Ba mai mult, acesta i-a numit „povară pentru sistem”. Cei mai mulţi dintre ei nu au nicio perspectivă de azil. În acelaşi timp, este nevoie şi de posibilitatea unei migraţii economice reglementate, recunoaşte acesta, citat de Digi24.
