Pe fondul deciziei Austriei de a vota împotriva aderării României la spațiul Shengen, un grup de economiști din cadrul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor au înaintat o analiză ce arată investițiile austriece și olandeze, singurii opozanți ai aderării, de pe piața românească.
Potrivit analizei centralizate a echipei de economiști din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, Olanda și Austria sunt unii dintre cei mai mari investitori de pe piața românească, ceea ce, în mod natural, ar sugera dorința Austriei de a rămâne în relații bune cu România, dar aparent decizia a fost mânată de motive mai puternice.
Austria și Olanda, investitori principali în România
În contextul deciziei Austriei de a-și folosi dreptul de veto împotriva aderării României, “din punct de vedere economic este relevant de punctat faptul că Austria și Olanda se află printre cei mai mari investitori în România pe baza metodei investitorului direct, respectiv pe locurile 2 și 6 privind investitorul original. Astfel, România reprezintă o destinație de investiții importantă pentru cele două țări, în special Austria”, notează echipa Romanian Economic Monitor, citează Economedia.
Sursă foto Economedia/Romanian Economic Monitor
Metoda “Investitor direct” se referă la companiile străine care investesc în România, iar datele privind “investitorul indirect” urmăresc proprietarul original. Adică: dacă o companie din Statele Unite investește în România înființând o subsidiară în Olanda, de exemplu, aceasta va apărea ca investitor direct olandez și investitor indirect american.
Astfel, în lista investițiilor străine calculate prin metoda directă, Olanda ocupă primul loc, cu 22,4% din total, urmată de Germania (12,7%) și de Austria (12,4%). Austria rămâne investitor decisiv și atunci când se urmărește investitorul final (10,7% din total), fiind a doua cea mai importantă țară în lista companiilor străine, după campioana Germania (14,9%).
Pierderi de ambele părți
“Nu vrem să comentăm decizia politică, pentru că acesta nu e domeniul nostru, dar ceea ce putem spune noi, din perspectivă economică, este că această decizie este una nefericită pentru România. Dar nu doar pentru România, ci și pentru țările care au votat împotrivă și, mai ales, pentru companiile austriece și olandeze care au investit în România“, punctează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
“Acele companii cu siguranță ar fi profitat de aderare – fie că vorbim de aspecte care țin de circulația angajaților lor sau de eficiența circulației mărfurilor. Orice pierdere de timp se poate măsura în bani”, adaugă economistul.
De asemenea, acesta notează că aderarea României la spațiul Schengen ar reprezenta un avantaj pentru investitorii străini să aducă flux de capital pe piața națională.
“Dacă am face parte din Schengen am fi un obiectiv investițional mult mai atractiv pentru orice țară, nu doar pentru statele membre UE. Dacă un investitor străin vrea să vină în Europa, acesta va încerca în primul rând să intre într-o țară din Schengen. Dacă ai stabilit o subsidiară acolo, ai acces la toate piețele din Schengen. Dacă vii în România, e ceva mai complicat să intri pe alte piețe”, menționează Szász.
Pe de altă parte, economistul susține că România încă are mult de lucrat pe partea economică, pentru a fi mai atractivă pentru investitorii străini.
“Dacă România ar fi mai atractivă din punct de vedere economic nu și-ar permite nicio țară să voteze împotriva aderării. Chiar dacă, sigur, aceste criterii nu fac parte dintre cele de aderare în Schengen sau invocate pentru respingere. Dar să devenim un jucător mai important poate fi de ajutor. Subfinanțarea educației, a componentei de Cercetare-Dezvoltare, problemele de infrastructură, întârzierile în ceea ce privește digitalizarea – aici putem noi interveni și ajuta”, a explicat acesta.
