Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, a înaintat un comunicat în care subliniază că Declarația de la Cluj, documentul prin care maghiarii din Transilvania își cer autonomia, este încă de actualitate și în prezent.
Documentul are în vedere chestiunea națională a maghiarilor din Transilvania, invocă drepturile colective pentru minoritatea maghiară și dorința acestora de autonomie. Declarația, adoptată la 25 octombrie 1992, a fost readusă în prim-plan la 30 de ani după apariția sa.
Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului ungar Viktor Orban, a declarat marți că „pachetul de legi privind minorităţile din România se află deja în pregătire”, potrivit agenției maghiare de presă MTI. Nu e clar la ce pachet de legi se referă oficialul de la Budapesta, dat fiind că nici UDMR și nici coaliția de guvernare nu au anunțat un astfel de proiect legislativ, relatează G4Media.
Autonomia este încă o problemă de actualitate, spune oficialul
Katalin Szili a vorbit la o lansare de carte în Budapesta, în cadrul căreia a invocat problema națională și Declarația de la Cluj, din care a citat pasaje referitoare la lupta ungurilor din Transilvania pentru autonomie, afirmând că este încă un subiect de actualitate. În declarație se menționează că minoritatea maghiară nu dorește să se întoarcă în Ungaria, dar nici să fie asimilați de națiunea română, soluția fiind declararea autonomiei lor.
Szili a subliniat că valorile expuse în Declarație sunt universale tuturor minorităților, făcând apel la egalitatea în drepturi, principiul suveranității popoarelor și valorile civice europene. Acesta consideră că respectarea principiilor enunțate sunt necesare pentru supraviețuirea maghiarilor din Transilvania, iar dacă sunt diminuate, ar putea duce la un val de emigrație și la un deficit demografic în regiune.
„Din păcate, putem menţiona şi experienţe amare ale minorităţilor naţionale şi evenimente tragice din trecutul recent, atât în lume, cât şi în regiunea noastră. Aşadar, problema minorităţilor naţionale a reprezentat provocări politice şi sociale serioase nu doar în anii ’90, şi nu doar în România, ci chiar şi astăzi”, a explicat însărcinatul prim-ministrului ungar, potrivit digi24.
România respinge cererea de autonomie
Declarațiile lui Szili au fost precedate de intervenția recentă a unui alt oficial maghiar, Ferenc Kalmar, co-președintele ungar al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, a cerut, pe 20 octombrie, ca România să acorde autonomie și drepturi colective pentru minoritatea maghiară.
Omologul său, Daniela Gîtman, a refuzat cererea lui Kalmar, spunând că România respectă deja toate convenţiile europene obligatorii.
Aceștia au avut o întâlnire la București pe 10 octombrie, unde oficialii au convenit să coopereze pe baza Tratatului de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Ungaria semnat la Timișoara în 16 septembrie 1996, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.
În ciuda eforturilor oficialităților maghiare, România a respins în mai mult rânduri cererile pentru recunoașterea autonomiei minorității maghiare din Transilvania.
