În contextul actual, al tensiunilor geopolitice, unirea României cu Moldova ar însemna un pretext de renegociere a granițelor pentru alți revizioniști din Europa, consideră Corina Crețu.
Corina Crețu, fost comisar european și actual europarlamentar din partea Pro România, este de părere că Moldova nu ar trebui să se unească cu România. Pe lângă tensiunile geopolitice, tema unirii este privită cu scepticism de Corina Crețu și din cauza impactului pe care l-ar avea în rândul statelor revizioniste din Europa. Spre exemplu, Ungaria ar putea folosi pretextul unirii pentru a-și juca cartea specială, cu Transilvania.
„Este un moment foarte sensibil. Dacă se pun în discuţie graniţele care au fost agreate prin toate tratatele internaţionale, cred că este foarte periculos. Uitaţi-vă nu numai în estul nostru, dar în Balcanii de Vest! Avem aceste provocări în Bosnia Herţegovina, dorinţa Republicii Srpska de a se rupe de restul Bosniei Herţegovina, inclusiv aceste acţiuni, să spun aşa, cumva, ale Ungariei, de a investi masiv în Transilvania, dvs credeţi că dacă ar avea un precedent, nu ar încerca să-l folosească? Eu cred că trebuie să fim realişti. Ne iubim foarte mult fraţii de dincolo de Prut dar este pentru securitatea şi siguranţa lor ideea de a milita pentru integrarea Republici Moldova în Uniunea Europeană şi reunirea noastră aici”, a explicat Corina Crețu în timpul emisiunii Insider Politic.
Riscul unei uniri într-un context geopolitic nefavorabil
Uniunea Europeană dezbate în prezent introducerea unor mecanisme de integrare a Moldovei și Ucrainei mult mai rapid în structurile blocului. Statutul de stat membru al Uniunii Europene este un lucru greu de atins, mai ales pentru jucătorii din estul Europei. România, spre exemplu, a depus cererile de aderare în anul 1995 și au trecut 12 ani până la aderarea din 2007. Aici nu vorbim numai despre baza legislativă ci și despre importanța instituțiilor democratice ale statului care să și funcționeze, nu să fie doar forme fără fond.
Totodată, Republica Moldova mai se confruntă și cu o problemă ce ar face imposibilă unirea cu România: faptul că nu deține controlul asupra întregului teritoriu. În prezent, peste Prut, există două teritorii revendicate de separatiști: Transnistria și Găgăuzia. În Transnistria sunt staționate și trupe ruse, iar unirea cu România fără rezolvarea acestei probleme ar rezulta într-o criză de securitate națională.
Nu va exista nicio aderare rapidă
Și nu în ultimul rând, să nu uităm și de faptul că până la Uniunea Europeană, România este stat membru NATO. „ tim foarte bine că există Tratatul de la Maastricht, până acum aderarea la Uniunea Europeană a luat, în medie, cam un deceniu pentru fiecare ţară în ceea ce priveşte îndeplinirea tuturor criteriilor şi transpunerea în legislaţia naţională a legislaţiei europene. Se vorbeşte foarte intens aici despre un caz excepţional, care este Ucraina. Trebuie văzute şi celelalte sensibilităţi. României i-a luat 12 ani, în Balcanii de Vest, Albania şi Macedonia de Nord şi-a schimbat şi numele această ţară pentru a îndeplini criteriile. Ucraina a depus chestionarul şi va fi o decizie politică la nivelul şefilor de stat şi de guvern, dacă se vor schimba tratatele, pentru că, de pildă, nu poţi cere unei ţări care se află în război să voteze legislaţie europeană. Deci este evident că Ucraina a făcut până la acest moment ce depinde de ea”, explică fostul comisar european, Corina Crețu.