Au fost semnalate mai multe cazuri de înșelătorie. Oamenii sunt sunați de persoane care se prezintă ca fiind reprezentanți ai BNR. Aceștia cer date personale și transferuri de bani, invocând fals desfășurarea de activități de creditare.
Banca Națională a României nu are atribuții de acordare de împrumuturi populației. Apelurile abuzive nu provin din rețeaua telefonică a instituției, au transmis reprezentanții băncii printr-un comunicat de presă.
„Banca Națională a României a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (021 313 04 10 sau 021 315 27 50) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR. Reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip. Ele sunt venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri.
Totodată, Banca Națională a României a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR”, se arată în comunicatul Băncii Naționale a României transmis, miercuri, presei, scrie RomâniaTv.
Nu doar BNR este victima
În trecut, acești infractori s-au folosit și de numele Poștei Române pentru a fura de la oameni. Una dintre metodele folosite de hakeri este următoarea: de pe un număr de telefon de România trimit un SMS prin care destinatarului i se aduce la cunoştinţă faptul că trebuie să primească un colet, dar adresa este incorectă.
Apoi, este indicat un link care are în componenţă cuvintele ”posta”/”post” şi/sau ”romana”. După accesarea link-ului respectiv se solicită date personale (adresă poştală, adresă de e-mail, număr de telefon). Apoi, se generează o interfaţă de plată asemănătoare oricărui alt portal, specific plaţilor pe internet. Prin intermediul acesteia este solicitată o sumă simbolică.
După completarea datelor cerute de interfaţă (număr card, data expirării, titular card, codul de siguranţă), destinatarul primeşte un cod bancar. Sub această interfaţă se ascund, de fapt, hackerii, care introduc datele cardului în aplicaţia specifică, sustrăgând, astfel, banii.
Din acest moment, hoţii cibernetici vor putea să facă plăţi online la terminale POS sau să scoată bani de la ATM-uri. Asta fără a avea nevoie de PIN-ul destinatarului.
Sunt folosite, chiar, expresii de siguranţă proprii băncilor, precum: ”nu comunica nimănui…”. În momentul în care este introdus codul transmis de bancă, banii de pe card dispar.
