Regimul mondial de neproliferare nucleară se află sub o presiune mai mare decât oricând de la sfârșitul războiului rece. Deoarece țări „importante” dezbat în mod deschis dacă să dezvolte arme atomice, a avertizat șeful organismului de supraveghere al ONU.
Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a declarat pentru Financial Times că relațiile tensionate dintre SUA, Rusia și China, precum și conflictul din Orientul Mijlociu exercită presiuni fără precedent asupra tratatului de neproliferare nucleară semnat în 1968. Care vizează limitarea dezvoltării arsenalului atomic mondial.
„Nu cred că în anii 1990 ați fi auzit țări importante spunând: „Ei bine, de ce nu avem și noi arme nucleare?””, a spus el.
„Aceste țări au o discuție publică pe această temă. Ceea ce nu era cazul înainte. O spun public. O spun presei. Șefii de stat s-au referit la posibilitatea de a regândi toată această chestiune.”
Puterea armelor nucleare
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a demonstrat puterea armelor nucleare. Însă Grossi a afirmat că există mai mulți factori care contribuie la interesul reînnoit al unor țări pentru dezvoltarea armelor atomice.
„Există toate aceste tensiuni. Această posibilitate ca alianțele să fie slăbite și țările să fie nevoite să se descurce singure. Acesta este momentul în care factorul armei nucleare, și atracția, revine într-un mod foarte neașteptat”, a spus el, refuzând să numească anumite țări.
Riscuri tot mai mari
Riscurile tot mai mari de proliferare provin dintr-un „mediu în care există o concurență geopolitică mai intensă între marile puteri”. Asta a declarat Nicholas Miller, profesor asistent la Dartmouth College, care studiază proliferarea nucleară. El a explicat că, în astfel de momente, marile puteri au tendința de a-și relaxa atenția asupra proliferării nucleare „deoarece sunt ocupate să concureze cu rivalii lor”.
Dar Miller a mai spus că există o „tendință de a crede întotdeauna că regimul tratatului de neproliferare este pe punctul de a se prăbuși”. Și că, din punct de vedere istoric, acesta s-a dovedit a fi mai robust decât se aștepta.
El a identificat Iranul drept cel mai mare risc potențial. „În ultimul an, au existat multe declarații din partea oficialilor iranieni în care se vorbește despre achiziționarea sau posibila achiziționare [de arme nucleare]”, a spus el.
O extindere agresivă a programului nuclear
De când fostul președinte american Donald Trump a abandonat unilateral acordul nuclear din 2015 pe care Teheranul l-a semnat cu puterile mondiale, republica islamică și-a extins agresiv programul nuclear. Și îmbogățește uraniu cu o puritate de 60%. Ceea ce este aproape de calitatea armelor, de mai bine de trei ani.
Experții spun că, în prezent, are suficient material nuclear pentru a produce aproximativ trei bombe nucleare în câteva săptămâni. Asta dacă ar alege acest lucru. Deși ar fi nevoie de mult mai mult timp pentru a transforma materialul în arme.
Teheranul insistă că programul său nuclear este în scopuri pașnice, civile. Dar în ultimele luni, când războiul dintre Israel și Hamas a declanșat un val de ostilități regionale, oficialii iranieni au avertizat că republica și-ar putea schimba doctrina dacă s-ar simți amenințată.
„Nu suntem pentru construirea de arme nucleare”, a declarat luna trecută pentru FT Kamal Kharrazi, un consilier pentru afaceri externe al ayatollahului Ali Khamenei. Dar el a spus că, dacă Iranul s-ar confrunta cu o amenințare existențială, „în mod natural [ar trebui] să ne schimbăm doctrina”.
„Până în prezent, nu am decis să mergem mai departe de 60% îmbogățire”, a spus el. „Dar am încercat să ne extindem experiența folosind diferite mașini și diferite configurații”.
Fără dovezi
AIEA, care continuă să aibă inspectori în republică, afirmă că nu are nicio dovadă că Iranul încearcă să dezvolte sau să avanseze către un program de înarmare. Noul președinte al Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat că dorește să îmbunătățească relațiile cu Occidentul. Și să negocieze un acord pentru a pune capăt blocajului nuclear. Dar dacă Teheranul ar dezvolta arme, aceasta ar putea declanșa o cursă a înarmărilor în Orientul Mijlociu.
Anul trecut, prințul moștenitor Mohammed bin Salman, liderul de facto al Arabiei Saudite, care intenționează să dezvolte un program nuclear civil, a declarat pentru Fox News că, dacă Iranul dezvoltă o bombă, „va trebui să obținem noi una”.
Arme nucleare pentru contracararea amenințărilor
Președintele Yoon Suk Yeol din Coreea de Sud a declarat, de asemenea, în mod public că un program de arme nucleare ar putea fi necesar pentru a contracara amenințarea reprezentată de Coreea de Nord dotată cu arme nucleare. Deși țara a fost ulterior liniștită de promisiunile de apărare mai concrete din partea SUA.
La Bruxelles, Manfred Weber, liderul Partidului Popular European de centru-dreapta, a cerut Europei să construiască mai multă descurajare împotriva Rusiei.
„Știm cu toții că, atunci când este nevoie, opțiunea nucleară este cea cu adevărat decisivă”, a declarat el la începutul acestui an.
Lukasz Kulesa, director pentru proliferare și politică nucleară la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat că unele discuții privind armele nucleare au fost „influențate de anxietatea legată de rezultatele alegerilor din SUA”, din cauza temerilor că Trump ar putea slăbi unele dintre garanțiile de securitate pe care SUA le-a oferit în Europa și Asia dacă va fi ales din nou președinte.
Dar el a spus că „nucleul” tratatului de neproliferare a rămas „destul de solid”. „Văd că majoritatea părților sunt interesate să rămână în cadrul regimului. Și să lucreze la toți pilonii acestuia”.
Grossi a declarat că AIEA a vorbit cu țările. Și a subliniat importanța regimului de neproliferare. „Trebuie să ne asigurăm că consolidăm regimul. Deoarece nu cred că adăugarea altor state cu arme nucleare va îmbunătăți situația actuală”, a spus el, conform ft.com
