„Când ajungi la 10% din PIB cu deficitul de cont curent trebuie să ciuleşti urechile cu mare atenţie“, spune Mugur Isărescu. Deprecierea cursului corectează deficitul comercial şi al balanţei de plăţi în anumite situaţii.
”În alte situaţii creează un cerc vicios şi eu cred că am făcut bine nu am lăsat cursul să se deprecieze în această perioadă”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Până în 2008 deficitul de cont curent mare, de peste 13%, a fost una dintre marile vulnerabilităţi ale României – penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating, iar în anii de criză România a strâns cureaua, deficitul ajustându-se puternic. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a avertizat că deficitul de cont curent de aproape 10% din PIB este „măricel“ şi impune atenţie, amintind de situaţia dificilă a României de după 2008, însă el susţine că pentru a reduce acest deficit trebuie acţionat treptat, fără a brusca economia, având în vedere şi că, deocamdată, acest deficit este bine finanţat de investiţii străine şi fonduri UE.
„Avem deficit de cont curent de aproape 10%, este măricel. Când ajungi la 10% cu deficitul de cont curent trebuie să ciuleşti urechile cu mare atenţie. Am mai avut în 2008 o asemenea situaţie. Trebuie să avem mare atenţie, uşor, treptat, fără să agravăm situaţia, în sensul să nu băgăm economia într-o recesiune puternică, să ţinem un anumit echilibru, astfel încât deficitul curent de la aproape 10% să-l reducem treptat. Deocamdată deficitul de cont curent este bine finanţat în principal cu fluxuri negeneratoare de datorie, investiţii străine directe, absorbţia de fonduri europene“, a explicat Isărescu la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Deficitul de cont curent a fost în 2022 de 26,5 de mld. euro. Pe de altă parte, investiţiile străine au ajuns la 10,7 mld. euro, iar fondurile europene intrate în economie au fost de 7,8 mld. euro. Astfel, investiţiile străine, fondurile UE şi remiterile, care sunt în medie de 4 mld. euro/an, au compensat deficitul de cont curent, ţinând şi cursul de schimb sub pragul de 5 lei/euro.
Finanțare a deficitului
Rămâne de văzut cât timp vor rămâne la un nivel ridicat aceste surse externe de finanţare a deficitului. Privind retrospectiv, înainte de criza economică precedentă, din 2008/2009, consumul a crescut accelerat, cu impact asupra importurilor şi, implicit, asupra deficitului de cont curent, iar finanţarea dezechilibrelor externe a fost asigurată până în 2008 în principal de investiţiile străine directe şi liniile de credit din sistemul bancar. Însă în anii de criză au scăzut puternic aceste surse de finanţare, scriu cei de la ZF.
În ceea ce priveşte cauzele, accentuarea dezechilibrului extern din 2022 a venit, în principal, pe seama deteriorării balanţei bunurilor şi a creşterii consistente a profiturilor reinvestite. Mare parte din deficit a fost creat de balanţa bunurilor energetice, aminteşte guvernatorul BNR.
„A existat o creştere masivă de preţuri, iar creşterile de preţuri şi la ţiţei şi la gaze naturale şi la alte produse energetice se reflectă în balanţa bunurilor. Componentele care aduc surplus au devenit minore. Doar sectorul auto şi componentele auto mai creează surplus. Toate celelalte sunt în deficit. Nu este sustenabilă o asemenea situaţie. Trebuie să acţionăm treptat, fără a brusca economia, pentru a reduce acest deficit“, a arătat guvernatorul BNR.
