Capitala și 12 județe din Banat, Crișana, sudul Olteniei și al Munteniei se află astăzi sub cod portocaliu de caniculă, iar maximele termice vor atinge sau chiar depăși în aceste zone 38°.
Pentru restul țării este în vigoare un cod galben de căldură și disconfort termic ridicat. Temperaturile ridicate vor persista și mâine, spune Adrian Boariu, de la Administrația Națională de Meteorologie.
Nici mâine nu e bine
Adrian Boariu: ”Pentru mâine este valabilă o atenționare meteorologică cod galben pentru jumătatea estică a Transilvaniei, vestul și sudul Moldovei, Dobrogea și nordul Munteniei și al Olteniei, unde disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități. Va fi caniculă în toate zonele de câmpie, deal și podiș, cu temperaturi maxime ce se vor situa în general între 35 şi 37 de grade. Minimele se vor încadra între 17 și 21 de grade. Tot pentru mâine este valabil un cod portocaliu pentru Maramureş, vestul Transilvaniei, Crișana, Banat, sudul Olteniei și al Munteniei și nord-estul Moldovei, unde se vor înregistra temperaturi maxime în general de 37- 39 de grade, iar minimele se vor situa între 18 și 26 de grade, astfel încât disconfortul termic va fi accentuat, indicele temperatură -umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități”.
Ce e canicula
Canicula este un fenomen meteorologic de dogoare, dogoreală, fierbințeală, înăbușeală, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală, care apare tot mai frecvent în procesul de încălzire globală. În Europa este perioada în care steaua Sirius răsare și apune o dată cu soarele (22 iulie – 23 august). Canicula se manifestă printr-o căldură dogoritoare specifică zilelor calde de vară, arșiță, zăpușeală, năduf.
Datorită carateristicilor climaterice specifice fiecărei regiuni geografice, este imposibil de formulat o definiție universal valabilă a caniculei. În România, vremea este caracterizată ca fiind caniculară atunci când temperaturile maxime ating sau depășesc 35 °C în cursul zilei și se situează în jurul a 20 °C sau peste acest prag, noaptea.
Cum ne poate face rău
Expunerea la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune, un stres asupra organismului.
Astfel există riscul unei deshidratări severe, agravării unei boli cronice sau declanşării unui unui atac de căldură.
Datorită temperaturilor înalte (peste 32 de grade Celsius) se produce o creştere a transpiraţiei, care are rol în reglarea termică şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele hidrosolubile), antrenând astfel multe consecinţe negative în desfăşurarea proceselor fiziologice.
În general, principale simptome care apar în această situaţie sunt următoarele:
– oboseală fizică şi psihică;
– tulburări de ritm cardiac;
– stare de disconfort, iritabilitate, agitaţie;
– greaţă, vărsături;
– cefalee, ameţeală, lipotimie (leşin);
– dureri şi crampe musculare;
– sete accentuată;
– insomnie (care poate conduce la apatie sau stare de nervozitate);
– intensificarea simptomatologiei existente în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice).
Atacul de căldură este caracterizat prin debutul brusc (15-20 minute) al următoarelor simptome: confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, obnubilare, comă, în acest caz, temperatura corporală depăşeşte 40 de grade Celsius. Atacul de caldură poate să apară atât la tineri, în condiţii de activitate fizică intensă la temperaturi înalte cât şi la persoane vârstnice, chiar în condiţii de repaus sau odihnă.
Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperatura în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat pot să apără: crampele de căldură, epuizarea, insolaţia, şocul hipertermic.
