Comandamentul NATO a decis consolidarea operațiunilor militare defensive desfășurate flancul estic de forțele aeropurtate ale alianței. Pentru aceasta, mai multe aeronave AWACS din cadrul Forței Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie și Control cantonată în Germania au fost transferate în România.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că mai multe aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) din cadrul Forței Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie și Control (NATO Airborne Early Warning & Control Force – NAEW&C) cu baza permanentă la Geilenkirchen, Germania, vor ateriza marți, 17 ianuarie, în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni. Potrivit sursei citate, decizia de a transfera avioane AWACS a fost luată în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianței în regiunea Mării Negre.
„Ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina, NATO a sporit prezența aeriană în flancul estic al Alianței cu avioane de luptă suplimentare, avioane de supraveghere și avioane cisternă. Din februarie 2022, aeronavele AWACS au efectuat patrule regulate în estul Europei și în regiunea Mării Baltice pentru a urmări avioanele rusești în aropierea granițelor NATO. Aeronavele AWACS vor executa, în perioada următoare, zboruri de recunoaștere și supraveghere pe teritoriul Alianței“, se arată în comunicatul MApN.
Care sunt capacitățile avioanelor NATO
NATO operează o flotă de avioane Boeing E-3A Airborne Warning & Control System (AWACS), echipate cu radare cu rază lungă de acțiune și senzori pasivi capabili să detecteze contacte aeriene și de suprafață pe distanțe mari. Avioanele AWACS asigură supraveghere aeriană, comandă și control, gestionarea spațiului de luptă și comunicații. Baza aeriană NATO (NAB) Geilenkirchen, Germania, găzduiește 14 aeronave AWACS.
În condiții normale, aeronavele operează timp de aproximativ opt ore și jumătate, la o înălțime de 30.000 de picioare (9.150 de metri) și acoperă o zonă de supraveghere de peste 120.000 de mile pătrate (310.798 de kilometri pătrați). Aeronava este capabilă să efectueze operațiuni mai lungi datorită capacității sale de realimentare în aer.
Flota este implicată în prezent în măsurile de asigurare care au urmat anexării ilegale și nelegitime a Crimeei de către Rusia în 2014, precum și în măsurile de asigurare personalizate pentru Turcia. În plus, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, flota monitorizează spațiul aerian al NATO pentru a asigura și proteja aliații, se arată pe site-ul NATO.
Klaus Iohannis a aprobat operarea F35 pe teritoriul României
În urmă cu 10 luni, președintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul că în urma deciziei NATO de a trimite trupe aeropurtate în România a aprobat operarea avioanelor F35 pe teritoriul țării.
„Pe fondul situaţiei existente şi a intenţiilor Federaţiei Ruse de a-şi reafirma statutul de mare putere regională, a fost întocmit la nivelul Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE) Planul pentru operaţionalizarea ariei de responsabilitate a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR)“, se arată în comunicatul prezidențial.
Potrivit sursei citate, președintele a aprobat:
– dislocarea, la nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare;
– dislocarea pentru misiuni de creştere a vigilenţei în cadrul componentei aeriene (ePA) a unor aeronave aparţinând SUA, Italiei şi Germaniei, precum şi a unor elicoptere aparţinând Marii Britanii şi SUA;
– dislocarea pe teritoriul României, în contextul repoziţionării în Europa, a unor forţe aparţinând SUA în garnizoanele Buzău, Smârdan, Constanţa şi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
