Economia Azerbaidjanului este dominată de industrie, cu precădere activități de exploatare a petrolului. Și caviarul este un exemplu dintre cele mai distinctive exporturi tradiționale ale republicii.
Azerbaidjanul este o țară industrială și agrară dezvoltată. Accentul pus pe industria grea a extins considerabil două industrii tradiționale – petrolul și gazele naturale – dar ingineria, industria ușoară și producția alimentară au, de asemenea, o importanță tot mai mare.
Azerbaidjanul are o bază industrială diversificată, în care predomină ramurile principale ale industriei grele – energie electrică, industria prelucrătoare și producția chimică.
Industrie dinamică
S-au dezvoltat ramuri ale industriei prelucrătoare, care produc îngrășăminte minerale, benzină, kerosen, erbicide, uleiuri industriale, cauciuc sintetic și materiale plastice, iar orașul Sumqayıt a devenit principalul centru al acestei industrii, precum și al metalurgiei feroase.
Industriile manufacturiere ale țării au crescut considerabil la sfârșitul secolului al XX-lea. Azerbaidjanul produce echipamente pentru industria petrolieră și a gazelor, echipamente electrice de toate tipurile, precum și numeroase aparate și instrumente. Acest tip de industrie este localizat mai ales în orașe ca Baku, Gäncä și Mingäçevir.
Printre produsele industriale ușoare se numără textilele din bumbac și lână, tricotajele, articolele de uz casnic tradiționale și suvenirurile, încălțămintea și alte bunuri de consum. Șäki, Xankändi, Gäncä, Mingäçevir și Baku sunt principalele centre ale acestei industrii. Fabricile de prelucrare a produselor alimentare sunt distribuite destul de uniform în întreaga republică.
La începutul anilor 1990, Azerbaidjanul a început tranziția către o economie de piață. Prețurile la majoritatea bunurilor au fost liberalizate, iar unele întreprinderi de stat au fost privatizate. Cu toate acestea, privatizarea terenurilor a decurs lent.
Premise solide
Clasificată ca o țară cu venituri medii spre superioare, Azerbaidjanul avea un PIB pe cap de locuitor ajustat în funcție de PPS estimat la 17.448 de dolari în 2022. După o contracție a PIB-ului de 4,2% în 2020, economia a crescut cu 5,6% în 2021 și cu un procent estimat de 3,7% în 2022, ceea ce a dus producția cu 4,9% peste nivelurile din 2019.
Pe lângă creșterea solidă a producției, se preconizează că inflația a ajuns la un nivel ridicat de 12,2% în 2022. Privind în perspectivă, factorii de decizie politică ar putea dori să utilizeze instrumentele contracționiste de care dispun pentru a obține un echilibru mai dezirabil între inflație și creștere.
Inflația estimată pentru 2022 a fost ridicată în raport cu media de 4,9% din deceniul precedent.
Finanțe publice solide
În 2022, rata șomajului a scăzut cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la 5,9%. Finanțele publice se află într-o stare sănătoasă, estimându-se că datoria publică ca pondere în PIB a scăzut la 20,7% în 2022, de la 26,4% în 2021. Guvernul azer a operat un excedent bugetar de 17,1% din PIB în 2022, în pofida turbulențelor globale ale finanțelor publice induse de pandemie și de creșterea inflației.
Combinația dintre o datorie relativ scăzută și un excedent fiscal înseamnă că finanțele publice se află într-o poziție solidă, ceea ce va sprijini încrederea și investițiile din sectorul privat, oferind în același timp guvernului o muniție fiscală mai mare în viitor.
Azerbaidjan, mâine
Performanțele sectorului privat din Azerbaidjan au fost îmbunătățite de un mediu de reglementare și instituțional din ce în ce mai favorabil activității economice. În 2020, țara s-a clasat pe locul 34 în indicele Băncii Mondiale privind ușurința de a face afaceri, față de locul 69 în 2016. În următorii cinci ani, rata anuală de creștere a PIB-ului va încetini până la o medie de 2,5%.
Între 2028 și 2037, World Economic League preconizează că rata de creștere a PIB-ului va fi, de asemenea, în medie de 2,5% pe an.
Între 2022 și 2037, World Economic League preconizează că poziția Azerbaidjanului în clasament se va deteriora, poziția sa coborând de pe locul 78 pe locul 92 până în 2037. Acest lucru ar reprezenta o scădere de 14 poziții în clasament.
