La 15 februarie 1991 era înfiinţat Grupul de la Vişegrad, în cadrul întâlnirii între preşedintele Cehoslovaciei (din 1993, Cehia şi Slovacia), Václav Havel, preşedintele Poloniei, Lech Walesa, şi prim-ministrul Ungariei, József Antall.
Formarea Grupului de la Vişegrad a fost motivată de câţiva factori de importanţă decisivă: dorinţa de a înlătura rămăşiţele fostului bloc comunist în Europa Centrală, dorinţa de a se depăşi animozităţile istorice dintre ţările Europei Centrale, precum şi convingerea că prin eforturi comune vor fi mai uşor de atins obiectivele stabilite.
Obiectivul principal al acestei organizaţii de cooperare regională era cel al cooperării în vederea integrării europene şi euro-atlantice.
Împotriva animozităților istorice
Toate cele patru state care alcătuiesc grupul, respectiv Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia – s-au numărat printre cele 10 ţări care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004. Totodată, Slovacia a intrat în zona euro de la 1 ianuarie 2009.
Grupul dorea să contribuie la construirea unei arhitecturi europene de securitate, bazată pe o cooperare şi o coordonare eficiente, funcţionale, în cadrul instituţiilor europene şi transatlantice existente.
La baza cooperării V4 se află contactele reciproce la toate nivelurile, de la summit-urile politice la cel mai înalt nivel până la întâlniri la nivel de diplomaţi şi experţi, la activităţi ale asociaţiilor non-guvernamentale din regiune, ale grupurilor de reflecţie şi organismelor de cercetare, ale instituţiilor culturale etc. Cooperarea între ministerele de resort constituie o parte importantă a activităţilor în cadrul V4.
Cooperarea în cadrul Grupului de la Vişegrad nu este instituţionalizată. Ea are la bază exclusiv principiul întâlnirilor periodice ale reprezentanţilor săi la diferite niveluri, de la întâlniri la nivel înalt ale premierilor şi şefilor de stat, până la consultaţii la nivel de experţi.
Summiturile oficiale la nivel de premieri au loc o dată pe an. Între summit-uri, una dintre cele patru ţări deţine pentru o perioadă de 12 luni preşedinţia grupului, căreia îi revine, între altele, responsabilitatea pentru elaborarea unui plan de acţiune anual.
Un V4 extins
În perioada 24-25 februarie 2010, la Budapesta, a avut loc un summit extins al Grupului de la Vişegrad privind Securitatea Energetică, la care au fost invitaţi şi premierii din Austria, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, România, Serbia şi Slovenia, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai preşedinţiei spaniole a Uniunii Europene şi ai Statelor Unite ale Americii.
Cele unsprezece ţări din Europa Centrală şi de Est au semnat o declaraţie comună în care pledează pentru întărirea securităţii energetice regionale, prin crearea unui triunghi de aprovizionare cu gaz Nord-Sud-Est.
Un pas spre Moldova
La 15 februarie 2011, liderii celor patru state membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) s-au reunit la Bratislava, cu ocazia celei de a 20-a aniversări a Grupului V4, în cadrul unui summit consacrat chestiunilor europene, arată AFP. Cu acest prilej, la 16 februarie 2011, a fost organizată, la Bucureşti, conferinţa „Contribuţia statelor Grupului Vişegrad şi a României la Dimensiunea Estică a Politicii Europene de Vecinătate” de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Preşedinţia slovacă a V4.
Pentru prima dată, la 16 iunie 2011, un premier al Republicii Moldova a fost invitat să participe la reuniunea de la Bratislava a şefilor de guvern din statele membre ale Grupului de la Vişegrad.
Premierul japonez, Shinzo Abe, s-a întâlnit, la 16 iunie 2013, cu premierii statelor Grupului de la Vişegrad, la un summit regional organizat la Varşovia. În 2011, preşedintele Barack Obama a participat la un summit similar la Varşovia, iar în aprilie 2012, Wen Jiabao, premierul chinez de atunci, a vizitat Polonia, aminteşte AFP.
În zilele de 11 şi 12 februarie 2021, un summit al şefilor de stat membre ale Grupului de la Vişegrad a avut loc în staţiunea poloneză Jurata, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea acestei organizaţii. Summitul a fost găzduit de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, ţară care a deţinut în 2021, preşedinţia acestui grup.
Fondul Internaţional Vişegrad a fost înfiinţat în anul 2000, cu scopul de a sprijini dezvoltarea cooperării în domeniile culturii, schimburilor ştiinţifice, cercetării, educaţiei, promovării turismului. Decizia creării unui fond comun a fost luată în octombrie 1999, în oraşul slovac Javorina. De cele mai multe ori, acesta oferă finanţare pentru activităţi ale organizaţiilor non-guvernamentale şi ale cetăţenilor. Există o contribuţie anuală din partea guvernelor ţărilor membre la Fondul Internaţional Vişegrad, care a crescut an de an.
ProNATO
În special, în perioada iniţială a existenţei sale (1991-1993), Grupul de la Vişegrad a jucat rolul cel mai important în cadrul tratativelor cu NATO şi UE. În anii următori, intensitatea cooperării dintre ţările V4 a început să slăbească, ca urmare a prevalenţei ideii că eforturile individuale în vederea integrării în structurile euroatlantice vor fi mai eficiente.
Cooperarea a fost reluată cu prilejul summit-ului trilateral al şefilor de stat ai Republicii Cehe, Poloniei şi Ungariei din 21 octombrie 1998, de la Budapesta.
Grupul de la Vişegrad cooperează cu alte organisme regionale, precum şi cu ţări din regiune. Ţările din BENELUX, Consiliul Nordic al Miniştrilor, Parteneriatul Estic (PaE, lansat în mai 2009, la iniţiativa Suediei şi Poloniei) sau Balcanii de Vest sunt priorităţi ale Grupului de la Vişegrad.
De la V4 la V4+
După aderarea la UE, România a fost invitată să participe, punctual, la unele reuniuni ministeriale în format V4+. La nivel de ministru al afacerilor externe, România a participat la reuniunea în format V4 + Grecia, Bulgaria, România (Budapesta, 24 februarie 2014); reuniunea în format V4+ statele partenere în cadrul Parteneriatului Estic (Republica Moldova, Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus) şi state membre UE (România, Suedia, Letonia) (Bratislava, 14-15 mai 2015); reuniunea în format V4+ Balcanii de Vest + statele din regiunea învecinată – România, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Slovenia (Varşovia, 29 noiembrie 2016); reuniunea V4+ statele Parteneriatului Estic (Varşovia, 12 aprilie 2017); reuniunea ministerială V4+ România, Bulgaria, Slovenia, Croaţia, Estonia (Budapesta, 12 octombrie 2017); reuniunea Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia) cu Bulgaria, Croaţia, Grecia, România, Slovenia şi Serbia (Budapesta, 4 decembrie 2017).
De asemenea, au fost organizate reuniuni şi întâlniri şi la nivelul ministerelor economiei (V4+ România, Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, Croaţia, Katowice, 12-14 mai 2013); ministerelor mediului (V4+ Bulgaria, Croaţia şi România, Budapesta, 7-8 mai 2014); ministerelor agriculturii (V4+ Bulgaria, România şi Slovenia, Budapesta, 25 iunie 2010; V4+ Bulgaria, România, Croaţia şi Slovenia, Vişegrad, 21 septembrie 2017; V4+ Bulgaria, Croaţia, România şi Slovenia, care a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind unele aspecte financiare ale PAC după 2020 şi obiectivele înaintate de Comisie prin comunicarea sa privind viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii, 25 ianuarie 2018).
V4+2
România a fost invitată să participe alături de ţara vecină, Bulgaria, în formula V4+ 2, la o serie de reuniuni, între care: reuniunea la nivelul miniştrilor responsabili cu dezvoltarea regională (Budapesta, 29 martie 2010); reuniunea la nivel de miniştrii ai agriculturii, obiectivul întâlnirii fiind legat de elaborarea strategiilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) (Bratislava, 8-9 noiembrie 2010); semnarea acordului privind dezvoltarea şi planificarea regională (Chopok, Slovacia, 2015); întâlnirea miniştrilor responsabili cu gospodărirea apelor (Varşovia, 22 martie 2017).
