Infofinanciar > Info > Azi în istorie, 17 decembrie: Cea mai sângeroasă zi a Revoluției din 1989
Info

Azi în istorie, 17 decembrie: Cea mai sângeroasă zi a Revoluției din 1989

Azi în istorie, 17 decembrie: Cea mai sângeroasă zi a Revoluției din 1989
sursa foto arhiva companiei

În Timișoara, ziua de 17 decembrie 1989 este amintită ca o perioadă de doliu. Această zi a fost marcată de evenimentele tragice ale celei mai sângeroase zile din timpul Revoluției. 17 decembrie rămâne un simbol al curajului și sacrificiului. Atunci, forțele de represiune au primit instrucțiuni de la București și au deschis focul asupra manifestanților.

Oameni obișnuiți, de diverse categorii sociale și vârste, inclusiv muncitori, intelectuali, femei și bărbați, au ales să-și pună interesul național înaintea propriei vieți, confruntându-se cu regimul comunist opresiv din România.

17 decembrie, cea mai sângeroasă zi a Revoluției din 1989

17 decembrie 1989 devine o amintire dureroasă a curajului lor și a prețului plătit în lupta pentru libertate și democrație.

„Subunități militare cu fanfară, drapel de luptă și armament, dar fără muniție, defilează prin Timișoara pentru a face o demonstrație de forță, însă manifestanții nu sunt intimidate. Spre prânz, aproximativ 4.000 de persoane se îndreaptă spre sediul Comitetului Județean de Partid, scandează „Libertate” și „Jos Ceaușescu”, în timp ce forțele de ordine ripostează folosind gaze lacrimogene și jeturi de apă”, arată Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

Tensiunea escaladează rapid, iar momentul declanșării violențelor pare iminent. Nicolae Ceaușescu dispune instituirea „stării de necesitate” în întreg județul Timiș (fără a emite, totuși, decretul prezidențial în mod legal), iar ministrul Apărării Naționale emite ordinul de intervenție a armatei.

„Deși în stare de necesitate, Timișoara arată ca în stare de război. Orașul este împânzit de numeroase subunități militare (inclusive T.A.B.- uri și tancuri), care trebuiau să apere Comitetul Județean de Partid, hotelul Intercontinental, Poșta ș.a. Cu toate acestea, un grup de manifestanți pătrunde în sediul Comitetului Județean de Partid, dă jos steagul, decupează stema și incendiază portretele lui Ceaușescu. Ca urmare, unitățile militare din județul Timiș primesc indicativul “Radu cel Frumos” – alarmă de luptă parțială”, explică Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.

Nicolae Ceaușescu a emis ordinul de deschidere a focului împotriva populației

În cadrul unei teleconferințe desfășurate la data de 17 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a emis un ordin de deschidere a focului împotriva populației.

Potrivit stenogramei teleconferinței, Nicolae Ceaușescu exprima nemulțumirea față de ceea ce considera o acțiune prea blândă în „restabilirea ordinii” la Timișoara.

„În Timişoara a fost atacat şi sediul comitetului judeţean de partid şi nu s-a reacţionat cum trebuie, s-a întors şi obrazul celălalt, parcă ar fi fost Isus Hristos”, le-a spus Ceauşescu generalilor trimişi la Timişoara.

După ora 18:30, la ordinul generalului Vasile Milea, întreaga armată română inițiază operațiunea sub indicativul „Radu cel Frumos”, echipând forțele cu armament și muniție de război.

„Pentru îndeplinirea dispozițiilor lui Ceaușescu, începând cu ora 19:00, forțele de ordine, armata, declanșează represiunea asupra manifestanților, deschizând focul cu muniție de război. Se trag sute de mii de cartușe, chiar dacă acțiunile provocatoare încetaseră. În două ore au fost ucise 59 de persoane și rănite alte 185. Violențele continuă până târziu în noapte”, mai arată IICCMER, potrivit Adevărul.