Infofinanciar > Info > Azi în istorie, 25 septembrie: Mineriada din 1991 – Ziua în care Bucureștiul a fost sub asediu
Info

Azi în istorie, 25 septembrie: Mineriada din 1991 – Ziua în care Bucureștiul a fost sub asediu

Azi în istorie, 25 septembrie: Mineriada din 1991 – Ziua în care Bucureștiul a fost sub asediu
sursa foto: arhiva companiei

Cea de a patra mineriadă a început pe 24 septembrie 1991, când minerii au intrat în grevă generală. Ei au cerut premierului Petre Roman să vină la Petroșani pentru a le asculta problemele. Refuzul autorităților a dus la escaladarea situației. Mineriada a avut consecințe grave atât pe plan intern cât și pe plan extern.

Minerii, conduși de liderul sindical Miron Cozma, au recurs rapid la violență. Au devastat sediul primăriei din Petroșani și au atacat autoritățile locale. Nemulțumiți de refuzul autorităților de a le pune la dispoziție trenuri pentru a merge la București, minerii au ocupat forțat câteva garnituri de tren și s-au îndreptat spre capitală.

Mineriada din 1991

La 25 septembrie, minerii au ajuns în Gara Băneasa din București. Prima oprire a fost Piața Victoriei, unde au cerut demisia premierului Petre Roman. Deși la început protestul părea calm, o grenadă lacrimogenă aruncată din greșeală a aprins spiritele. A urmat un val de violențe. Clădirea Guvernului a fost atacată, iar funcționarii au fost evacuați.

Spre seară, minerii s-au retras din Piața Victoriei și s-au îndreptat spre Televiziunea Română și Piața Universității. La Palatul Cotroceni, Cozma și o delegație de mineri s-au întâlnit cu președintele Ion Iliescu, cerând demiterea premierului.

Căderea Guvernului Roman

Pe 26 septembrie, situația a devenit critică. Minerii au reluat atacurile, iar Cozma a amenințat că va chema întăriri dacă cererile lor nu vor fi îndeplinite. Sub presiune, la ora 12:00, Alexandru Bîrlădeanu, președintele Senatului, a anunțat demisia Guvernului Roman la televizor.

Deși minerii au fost trimiși înapoi acasă, după anunțarea demisiei, unii dintre ei au cerut și demisia președintelui Iliescu. În final, Miron Cozma și Ion Iliescu au semnat un acord care punea capăt conflictului.

Cauze și efecte

A patra mineriadă a fost declanșată de nemulțumirile economice ale minerilor. Ei doreau îmbunătățirea condițiilor de trai și eliminarea unor produse alimentare de proastă calitate. Nemulțumirile sociale s-au transformat rapid într-o criză politică majoră.

Deși venirea minerilor în București a accelerat căderea guvernului, unii susțin că guvernul Roman era deja fragil. Demisia lui ar fi avut, de fapt, cauze politice mai adânci, nu doar presiunea străzii.

A patra mineriadă a avut consecințe dezastruoase pe plan național. Minerii înarmați cu bâte, topoare și lanțuri au semănat teroare în București. În urma violențelor, patru persoane și-au pierdut viața, iar 455 au fost rănite. Mulți dintre aceștia au necesitat spitalizare.

Pe plan internațional, imaginea României a avut mult de suferit. Investitorii străini au evitat țara, considerând că instabilitatea politică și socială face dificilă dezvoltarea afacerilor. În plus, țările europene au devenit mai reticente în relațiile cu România, din cauza faptului că evenimentele din acea perioadă au fost percepute ca o respingere a democrației, potrivit wikipedia.