Evenimentele mondiale se mișcă adesea repede, dar este greu de egalat ritmul și puterea schimbărilor din 1989. Aceasta a culminat cu una dintre cele mai faimoase scene din istoria recentă. La 9 noiembrie 1989, a avut loc căderea Zidului Berlinului.
Zidul a căzut parțial din cauza unui accident birocratic. Acesta a căzut în mijlocul unui val de revoluții care a lăsat blocul comunist condus de sovietici în pragul colapsului și a ajutat la definirea unei noi ordini mondiale.
Cum a căzut Zidul Berlinului?
La 9 noiembrie 1989, la cinci zile după ce o jumătate de milion de oameni s-au adunat în Berlinul de Est pentru a protesta în masă, Zidul Berlinului s-a prăbușit. Acesta despărțea Germania de Est comunistă de Germania de Vest.
Liderii est-germani încercaseră să calmeze protestele în creștere prin relaxarea frontierelor. Acest lucru a facilitat călătoriile pentru est-germani. Ei nu intenționau să deschidă complet granițele. Schimbările trebuiau să fie destul de minore. Modul în care au fost efectuate a avut consecințe majore.
Notele referitoare la noile reguli au fost înmânate unui purtător de cuvânt, Günter Schabowski. Acesta nu a avut timp să le citească înainte de conferința de presă obișnuită. Când a citit nota cu voce tare pentru prima dată, reporterii au fost uimiți.
„Călătoriile private în afara țării pot fi acum solicitate fără condiții prealabile”, a spus el. Jurnaliștii surprinși au cerut cu insistență mai multe detalii.
Răsfoindu-și notițele, Schabowski a spus că, din câte știa, măsura a intrat în vigoare imediat. De fapt, fusese planificat să înceapă a doua zi, cu detalii privind solicitarea unei vize.
Dar știrile au apărut pe toate posturile de televiziune. Astfel, germanii din est s-au adunat în număr mare la graniță.
„Deschideți bariera!”
Harald Jäger era un polițist de frontieră responsabil în acea seară. Acesta a declarat pentru Der Spiegel în 2009 că a urmărit confuz conferința de presă. Apoi a văzut cum sosea mulțimea. Jäger și-a sunat frenetic superiorii. Aceștia nu au dat niciun ordin de a deschide poarta sau de a deschide focul pentru a opri mulțimea. Cu doar o mână de gărzi care se confruntau cu sute de cetățeni furioși, forța ar fi fost de puțin folos.
„Oamenii ar fi putut fi răniți sau uciși chiar și fără să se tragă focuri de armă, în încăierări sau dacă ar fi existat panică printre miile de oameni adunați la punctul de trecere a frontierei. De aceea le-am dat ordin oamenilor mei: Deschideți bariera!”, a declarat el pentru Der Spiegel.
Mii de oameni au trecut, sărbătorind și plângând, în scene transmise în întreaga lume. Mulți s-au cățărat pe zidul de la poarta Brandenburg din Berlin, cioplind zidul însuși cu ciocane și târnăcoape.
Un an tumultuos a atins punctul culminant.
De ce a căzut Zidul?
După cel de-al Doilea Război Mondial, Europa a fost împărțită de Uniunea Sovietică și de foștii săi aliați occidentali. Sovieticii au ridicat treptat o „Cortină de Fier” care despărțea Estul de Vest.
Germania înfrântă a fost împărțită de puterile ocupante: SUA, Marea Britanie, Franța și URSS. Partea estică a fost ocupată de sovietici. Germania de Est, cunoscută oficial sub numele de Republica Democrată Germană, a devenit punctul de sprijin al Uniunii Sovietice în Europa de Vest.
Dar Berlinul a fost împărțit în patru părți, cu zone britanice, franceze și americane în partea de vest a orașului și o zonă sovietică în est. Berlinul de Vest a devenit o insulă înconjurată de Germania de Est comunistă. Zidul a fost construit în cele din urmă în 1961, deoarece Berlinul de Est pierdea oameni către Vest.
În anii ’80, Uniunea Sovietică se confrunta cu probleme economice acute și cu penurii alimentare majore, iar când un reactor nuclear de la centrala de la Cernobîl, în Ucraina, a explodat în aprilie 1986, a fost un moment simbolic al iminentei prăbușiri a blocului comunist.
Mihail Gorbaciov, liderul sovietic relativ tânăr care a preluat puterea în 1985, a introdus o politică de reformă de „glasnost” (deschidere) și „perestroika” (restructurare). Dar evenimentele s-au mișcat mult mai repede decât ar fi putut el să prevadă, conform bbc.com.
