Adevărul crunt descoperit de Banca Centrală Europeană (BCE) este acela că marile companii profită de pe urma inflației. Asta în timp ce muncitorii și consumatorii au de îndurat.
În ultimele nouă luni, retorica predominantă a fost aceea că majorările puternice ale prețurilor la orice, de la energie la alimente și până la cipuri de calculator, au dus la o creștere a costurilor pentru companiile din cele 20 de țări care formează zona euro.
Prin urmare, BCE a reacționat prin creșterea ratelor dobânzilor cu cea mai mare valoare din ultimele patru decenii pentru a scădea cererea. Argumentul său a fost că se confruntă cu riscul ca prețurile mai mari să crească automat salariile și să se creeze o spirală a inflației.
Cum s-a aflat totul
Dar la reuniunea din satul finlandez Inari, menită să ofere Consiliului guvernatorilor băncii o șansă de a aprofunda temele abordate la întrunirile obișnuite, a apărut o imagine ușor diferită, au declarat trei surse care au participat la reuniune.
Datele din peste 20 de slide-uri prezentate celor 26 de decidenți au arătat că marjele de profit ale companiilor au crescut mai degrabă decât să se reducă, au declarat sursele pentru Reuters.
Unui purtător de cuvânt al BCE i s-au cerut mai multe detalii, dar a refuzat să comenteze.
„Este clar că expansiunea profitului a jucat un rol mai important în povestea inflației europene în ultimele șase luni sau cam așa ceva. BCE nu a reușit să justifice ceea ce face în contextul dat”, a declarat Paul Donovan, economist-șef la UBS Global Wealth Management.
Ideea că firmele au crescut prețurile peste costurile lor în detrimentul consumatorilor și al salariaților este de natură să înfurie publicul larg.
Așadar, o abordare inflaționistă axată pe marje ar putea oferi membrilor mai pacifiști ai Consiliului guvernatorilor o anumită muniție pentru a lupta împotriva unor noi creșteri de dobândă, după ce rezistența lor s-a dovedit în mare parte inutilă în ultimul an, potrivit economiștilor intervievați de Reuters.
Schimbări de perspectivă
Întreprinderile anticipează creșteri mai mici ale prețurilor, pe măsură ce perspectivele privind costurile și cererea devin mai puțin clare, potrivit sondajelor publicate de BCE și de institutul german Ifo.
Unele țări europene, cum ar fi Grecia, au prezentat măsuri de reducere a inflației la bunurile esențiale, în timp ce Franța și Spania dezbat măsuri similare.
„Economia profitabilității sugerează că s-ar putea să vedem o mai mare comprimare a profiturilor în curând. Firmele europene știu că, dacă măresc prețurile prea mult, vor suferi o pierdere de cotă de piață”, a declarat economistul-șef al BCE, Philip Lane, pentru Reuters.
Reticența de a discuta despre profit
Într-adevăr, salariile au crescut mult mai lent decât inflația, ceea ce implică o scădere cu 5% a nivelului de trai pentru angajatul mediu din zona euro față de anul 2021, conform calculelor BCE.
Aceasta este destul de mult opusul inflației determinate de salarii care a caracterizat anii 1970, o epocă care a devenit cel mai utilizat punct de comparație în dezbaterea publică privind răspunsurile adecvate ale politicii băncilor centrale, spun economiștii.
Salariile au fost menționate de 14 ori în ultima conferință de presă a președintelui BCE, Christine Lagarde, în timp ce marjele nu au primit nicio mențiune. Adjunctul ei, Luis de Guindos, a avertizat, de asemenea, că BCE trebuie să fie atentă, deoarece sindicatele ar putea cere creșteri salariale excesive.
„Se observă o reticență foarte clară în a discuta despre profit. Acest lucru ilustrează faptul că politica distributivă a țintirii inflației este: nu te duci după profituri; nu te duci după capital”, a declarat Daniela Gabor, profesor de economie și macrofinanțe la Universitatea West England din Bristol.
Chiar și în interiorul BCE, reprezentanții sindicatelor care au cerut salarii mai mari pentru personalul băncii centrale s-au distanțat de ceea ce au descris ca fiind „prejudecata anti-lucrători” a instituției.
Aceștia au citat, printre altele, o lucrare a unor cercetători de la Fondul Monetar Internațional care arată că accelerarea salariilor nu a dus, din punct de vedere istoric, la o spirală salariu-preț.
Salariile se accelerează. BCE a anticipat o creștere de aproape 5% în 2023 pentru contractele semnate în ultimul trimestru al anului 2022. Dar acest lucru nu va compensa scăderea masivă a salariilor reale din ultimul an, au spus analiștii.
Dezbaterea urmează să fie reluată în cadrul următoarei ședințe de politică monetară a BCE din 16 martie, când banca a promis că va majora ratele la cel mai ridicat nivel de la apogeul crizei financiare din 2008.