Banca Mondială reduce drastic prognoza de creștere economică pentru România: doar 2,1% în 2024. Conform unui raport publicat joi, Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere prognoza de creștere economică pentru României. Pentru anul în curs, s-a estimat un avans de doar 2,1%. Aceasta reprezintă o scădere importantă față de estimarea din iunie 2024, care indica o creștere de 3,8%.
Instabilitatea globală și creșterea dobânzilor la nivel internațional afectează accesul la finanțare și amplifică incertitudinea în rândul investitorilor. România se confruntă cu provocări suplimentare generate de întârzierea implementării unor reforme structurale necesare pentru stimularea creșterii economice.
Prognozele economice revizuite
Informațiile actualizate au fost incluse în raportul intitulat „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects). Totodată, pentru 2026, Banca Mondială estimează o creștere a PIB-ului României de 2,6%, în scădere față de prognoza anterioară de 3,8%.
Pe plan regional, în Europa Centrală, se preconizează o redresare economică în anii următori. Creșterea PIB-ului ar putea ajunge la 2,8% în 2025 și 3% în 2026, datorită unei cereri private solide. Cu toate acestea, avansul exporturilor rămâne modest, în contextul încetinirii economice din zona euro.
În cazul României și Poloniei, nivelul investițiilor ar putea înregistra o creștere semnificativă. Acest lucru a fost susținut de reformele structurale și de utilizarea fondurilor europene. Potrivit raportului, România a deblocat până acum 33% din alocările aferente Facilității de Redresare și Reziliență. 13% dintre obiective au fost deja îndeplinite și evaluate pozitiv.
Factorii care influențează scăderea prognozelor
Chiar dacă România beneficiază de finanțări europene considerabile, măsurile de consolidare fiscală adoptate recent au determinat o revizuire negativă a perspectivelor economice. Banca Mondială subliniază impactul acestor politici asupra economiei românești, într-un context deja marcat de provocări economice la nivel global.
În plus, creșterea economică limitată este influențată și de dinamica redusă a consumului intern și de scăderea investițiilor publice, care au fost afectate de întârzierile în implementarea unor proiecte-cheie. Aceste tendințe accentuează necesitatea unor politici economice proactive pentru stimularea sectoarelor strategice și accelerarea absorbției fondurilor europene.
Vizita FMI în România
În acest context, Fondul Monetar Internațional (FMI) urmează să efectueze o vizită la București între 3 și 7 februarie. Geoff Gottlieb, reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, a anunțat că echipa FMI va analiza împreună cu reprezentanții Guvernului și Băncii Naționale recentele evoluții economice și financiare, precum și actualizarea perspectivelor macroeconomice.
Misiunea va fi condusă de Joong Shik Kang, care a preluat recent funcția de șef al misiunii FMI în România. Economist de naționalitate sud-coreeană, acesta are o experiență extinsă în cadrul FMI, ocupând anterior poziții similare în Grecia, Hong Kong și China.
Deși România nu are un acord de finanțare activ cu FMI, instituția continuă să evalueze anual evoluția economiei românești în baza consultărilor prevăzute de Articolul IV. Aceste analize, coroborate cu rapoartele altor instituții financiare internaționale, subliniază necesitatea unor politici economice adaptate pentru a stimula creșterea economică și a îmbunătăți perspectivele pe termen mediu, conform mediaflux.