Acțiunile băncilor europene s-au prăbușit vineri, în urma unei vânzări dramatice a creditorilor americani, în condițiile în care s-a răspândit îngrijorarea că sectorul va fi vulnerabil la creșterea costului banilor.
Indicele bancar european STOXX (.SX7P) a scăzut cu peste 4%, urmând să înregistreze cea mai mare depreciere pe o zi de la începutul lunii iunie, cu scăderi pentru majoritatea creditorilor importanți, inclusiv HSBC (HSBA.L), cu 4,5%, și Deutsche Bank (DBKGn.DE), cu 7,9%. Acțiunile italienilor UniCredit (CRDI.MI) și Intesa Sanpaolo (ISP.MI) au înregistrat, de asemenea, scăderi puternice.
Ce a provocat scăderea globală a acțiunilor
Scăderea globală a acțiunilor bancare a fost provocată de Silicon Valley Bank (SVB), un partener bancar important pentru sectorul tehnologic din SUA, care a fost nevoită să strângă capital proaspăt după ce a vândut un pachet de obligațiuni în pierdere pentru a satisface cererile de numerar ale deponenților.
„Piața tratează acest lucru ca pe un potențial risc de contagiune”, a declarat Antoine Bouvet, senior rate strategist la ING în Londra. „Mi se pare logic ca o probabilitate îndepărtată a unei crize la nivelul sistemului bancar american să vină și cu o mică probabilitate de contagiune în Europa”, a spus el.
Deja lovit, sectorul s-ar putea confrunta cu o nouă criză mai târziu, vineri, dacă datele privind ocuparea forței de muncă din SUA indică o nouă creștere a ratelor dobânzilor.
Acțiunile marilor bănci americane, precum JPMorgan Chase & Co (JPM.N) și Citigroup (C.N), urmau să scadă din nou la redeschiderea Wall Street.
Problema efectului de levier
Criza de la SVB a subliniat riscurile pe care le prezintă pentru bănci sfârșitul banilor făcuți ușori. Băncile investesc de obicei masiv în obligațiuni guvernamentale, în special în cele ale țării lor de origine. O creștere bruscă a ratelor dobânzilor a dus la o vânzare a obligațiunilor, lăsând băncile expuse la potențiale pierderi din titlurile pe care le dețin.
John Cronin, analist la Goodbody, a declarat că investitorii sunt îngrijorați de scăderea valorii investițiilor băncilor și de modul în care acest lucru ar putea afecta capitalul care stă la baza activității lor, precum și de faptul că economiștii ar putea schimba banca pentru o ofertă mai bună.
Oferirea unor depozite mai mari pentru a atrage clienții ar putea, de asemenea, să afecteze profiturile băncilor. Costurile globale ale împrumuturilor au crescut în ultimul an în cel mai rapid ritm din ultimele decenii, în condițiile în care Rezerva Federală a majorat ratele din SUA cu 450 de puncte de bază, de la aproape zero, în timp ce Banca Centrală Europeană le-a majorat pe cele din zona euro cu 300 de puncte de bază.
Alte părți ale Europei și multe economii în curs de dezvoltare au făcut chiar mai mult. Cu toate acestea, există îngrijorări legate de faptul că inflația prețurilor se menține la un nivel ridicat, ceea ce ar determina noi majorări de rate.
Neil Wilson, analist șef de piață la Markets.com, a declarat că episodul SVB ar putea fi „picătura care a umplut paharul” pentru bănci, după îngrijorările legate de dobânzile tot mai mari și de o economie americană fragilă.
„Problema este efectul de levier din sistem”, a declarat James Athey, director de investiții la Abrdn. „Politica monetară mult prea ușoară pentru mult prea mult timp”, citează Reuters.
