Băncile centrale din întreaga lume fac presiuni pentru cea mai mare creștere a ratelor dobânzilor din ultimele decenii, ca răspuns la inflația în creștere. În condițiile în care costul vieții în economiile avansate crește cu cel mai rapid ritm anual din anii 1980, Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană iau măsuri agresive pentru a reduce presiunea inflaționistă.
Cu toate acestea, există riscuri pentru gospodării și întreprinderi pe măsură ce creșterea economică se clatină. Iată care sunt motivele pentru care creșterea ratelor este importantă: impactul pandemiei Covid, perturbarea lanțului de aprovizionare, lipsa de forță de muncă și războiul Rusiei din Ucraina, care a dus la creșterea prețurilor la energie, au alimentat o creștere spectaculoasă a ratei inflației în ultimele luni.
Dobânzile bâncilor din ce în ce mai mari
La nivelul grupului OCDE de națiuni bogate, inflația a ajuns la 9,2% – cel mai ridicat nivel din 1988 încoace. Marea Britanie are cea mai mare rată din grupul G7 de țări bogate – Regatul Unit, SUA, Canada, Franța, Italia, Germania și Japonia -, măsurarea inflației prin indicele prețurilor de consum (IPC) atingând 9% în aprilie, cea mai mare rată din 1982. Băncile centrale au mandat de la guvernele naționale să aibă ca obiectiv o inflație scăzută și stabilă, de obicei de aproximativ 2%, ținând cont, în același timp, de soliditatea economiei și de perspectivele privind locurile de munc. Se așteaptă ca Banca Angliei să majoreze joi rata de bază cu 0,25 puncte procentuale, până la 1,25%, pentru a cincea oară consecutiv.
Rezerva Federală a SUA a majorat miercuri ratele dobânzilor cu 0,75 puncte procentuale, la un interval cuprins între 1,5% și 1,75%. A fost cea mai mare majorare din 1994 încoace, ca răspuns la inflația din SUA, care a urcat luna trecută la un maxim al ultimilor 40 de ani de 8,6%. Banca Centrală Europeană intenționează să majoreze ratele dobânzilor în iulie și septembrie, după ce a anunțat că luna viitoare va pune capăt programului său de relaxare cantitativă de achiziții de obligațiuni.
Cum ajută la scăderea inflației?
Inflația măsoară creșterea anuală a prețurilor medii de consum pentru un coș de bunuri și servicii. Prețurile cresc de obicei atunci când fie oferta este limitată, fie cererea depășește oferta.
Ratele mai mari fac ca împrumuturile să fie mai scumpe și încurajează economisirea. Atunci când datoriile sunt mai costisitoare, acest lucru poate influența, la rândul său, cererea de bunuri și servicii din partea consumatorilor, precum și investițiile întreprinderilor și intențiile de angajare. Acest lucru poate contribui la reducerea inflației atunci când cererea depășește oferta. În plus, creșterea ratelor dobânzilor duce, de obicei, la o monedă mai puternică pe piețele valutare. Acest lucru ajută la reducerea prețului bunurilor importate și poate fi un aspect esențial pentru Banca Angliei. Odată cu creșterile agresive ale dobânzilor din partea Fed, moneda americană s-a întărit până la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, în timp ce lira sterlină a atins cel mai scăzut nivel față de dolar de la răspândirea pandemiei Covid în martie 2020.
„Banca va fi cu ochii pe ceea ce se întâmplă cu lira sterlină”, a declarat James Smith, economist la ING. „Când costurile mai mari ale energiei sunt evaluate în dolari, la limită, o lira sterlină mai slabă înrăutățește situația”.
Pericolul
Băncile centrale cred, de asemenea, în puterea de a trimite semnale. Prin creșterea agresivă a ratelor, băncile centrale speră să își demonstreze angajamentul de a readuce inflația la ținta lor. Acest lucru este menit să prevină așteptările privind o inflație persistent mai mare, care ar putea altfel să îi tenteze pe lucrători să ceară creșteri salariale mai mari sau să încurajeze companiile să continue să își majoreze prețurile.
Suprimarea cererii de consum riscă să frâneze creșterea economică. În condițiile în care creșterea costurilor de trai amenință deja cu o scădere a cheltuielilor, acest lucru ar putea exacerba riscul de recesiune.
Andrew Bailey, guvernatorul băncii, a avertizat că Threadneedle Street trebuie să meargă pe o „cale îngustă” între a reacționa la inflația ridicată și o creștere mai slabă. În SUA, unii analiști se așteaptă ca Fed să fie nevoită să înceapă să reducă din nou ratele dobânzilor începând chiar de anul viitor pentru a contracara riscurile de recesiune.
Economia Marii Britanii este prognozată să încetinească anul viitor, țara urmând să se situeze pe ultimul loc în clasamentul OCDE privind creșterea economică, cu excepția Rusiei.
