Printr-o strategie națională privind îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) vrea să elimine pe cât posibil plasarea bătrânilor în căminele de îngrijire. Astfel, potrivit noii Hotărâri de Guvern privind aprobarea Strategiei naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, românii care au grijă de rudele în vârstă dependente de familie vor primi bani din partea statului.
Însă, în cadrul documentului, se pune pe picior de egalitate finanțarea acordată persoanelor care au grijă de o persoană cu un grad mare de dependență cu cea acordată în cazul ajutorării unei persoane cu dizabilități. Însă, sumele pe care le acordă statul acestor servicii în centrele rezidențiale sunt diametral opuse: finanțare de 90% pentru persoanele de dizabilități versus minim 10% din standardul de cost pentru vârstnici.
Pentru sprijinirea românilor binevoitori, MMSS, alături de Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, vor elabora în perioada anului viitor un studiu, pentru a se putea construi o politică de susținere a acestor îngrijitori.
MMSS mai au de gând să-i ajute pe bătrâni, prin mai multe măsuri ce-și vor găsi aplicabilitate în perioada 2023-2030. Printre acestea se numără:
a) stabilirea unui cuantum suficient pentru indemnizația de îngrijire;
b) servicii de sprijin: servicii de consiliere, coordonare/supervizare a îngrijitorilor, servicii de tip respiro, ajutor psihologic și prevenirea burnout-ului;
c) programe adaptate de instruire.
De asemenea, noul proiect elaborate este menționat faptul că membrii familiei şi rudele care lucrează ca îngrijitori informali ai unei persoane vârstnice dependente ar putea fi recunoscuți ca asistenți personali pentru persoana vârstnică, scrie avocatnet.ro.
România trebuie să aibă grijă de mulți bătrâni
Potrivit unor date furnizate de Institutul Național de Statistică la începutul anului 2021, persoanele de peste 65 de ani reprezentau în România 19,3% din populaţia rezidentă a ţării, adică 3.707.080 de cetăţeni din 19.186.201.
Dintre aceștia, 1,496 milioane erau bărbați (15,9% din totalul bărbaţilor rezidenţi în România de 9,392 de milioane de persoane), în timp ce femeile însumau 2,21 milioane (22,6% din totalul femeilor rezidente în România de 9,794 milioane de persoane).
În plan teritorial, potrivit acestor date, regiunile cu cei mai numeroşi vârstnici, raportat la totalul populaţiei rezidente sunt Sud-Vest-Oltenia, Sud-Muntenia şi Sud-Est (peste 20% din total), urmate de Centru şi Vest (cu câte 19,0%), Nord-Est (18,6%) şi Nord Vest (18,1%), cea mai „tânără” fiind regiunea Bucureşti-Ilfov (16,8%).
