Infofinanciar > Lumea la zi > Bătălia pentru Marea Neagră. România este vârf de lance, în timp ce Bulgaria încă stă pe gânduri
Lumea la zi

Bătălia pentru Marea Neagră. România este vârf de lance, în timp ce Bulgaria încă stă pe gânduri

Bătălia pentru Marea Neagră. România este vârf de lance, în timp ce Bulgaria încă stă pe gânduri
Foto: capital.ro

„Zonă militară”, „Intrarea strict interzisă”, „Fotografierea interzisă” – sunt doar câteva dintre avertizările din fața marilor obiective militare de pe pământ românesc, care încep literalmente de la granița cu Bulgaria, scrie trimisul special al agenției bulgare BGNES.

Prima prezență serioasă de marină militară, mai spune acesta, poate fi observată la doar câțiva kilometri de Punctul de Trecere a Frontierei Durankulak – Vama Veche. Zece fregate de ambele părți ale podului și o navă de război uriașă fac parte din prezența permanentă de la Vama VecheRegiunea este înconjurată de o largă zonă militară care este păzită și monitorizată de ofițeri înarmați.

Un punct fierbinte

Bătălia pentru controlul Mării Negre devine din ce în ce mai acerbă și mai vizibilă. Viitorul său depinde în întregime de soarta războiului din Ucraina. Doborârea unei drone americane de supraveghere în apropierea Crimeei de către un avion de vânătoare rusesc, la începutul acestei luni, nu face decât să confirme tensiunea enormă, dar și importanța Mării Negre.

Bătălia dintre Turcia și Rusia pentru controlul Mării Negre are loc de secole și este puțin probabil să se oprească în curând.

Marea Neagră este de importanţă – cheie pentru securitatea continentului. Preocuparea Bruxelles-ului și a Washington-ului cu privire la prezența însemnată a Rusiei s-a manifestat cel mai serios atunci când, în decembrie 2022, Comitetul pentru Politică Externă a SUA a adoptat Legea privind Securitatea la Marea Neagră, care a definit regiunea drept o „arenă a agresiunii ruse”.

Scutul românesc

Autoritățile de la București sunt conștiente de riscurile dorinței Moscovei de a se împinge în afară prezența vestică de la Marea Neagră și de dorința Rusiei de a o transforma într-o „mare închisă”.

La începutul acestui an, pe 17 ianuarie, pe Aeroportul Otopeni de lângă Bucureşti, a aterizat prima aeronavă din Sistemul de avertizare timpurie şi control al spaţiului aerian al NATO (AWACS). Până la sfârșitul acestei luni, în România vor fi în total de trei avioane AWACS care sosesc de la baza permanentă aeriană NATO din Geilenkirchen, Germania. Aceste acțiuni vizează întărirea poziției de apărare a Alianței în regiunea Mării Negre.

La începutul lunii februarie, la zece kilometri de granița cu Bulgaria, a avut loc exercițiul militar NATO „EAGLE ROYAL 23” la poligonul „Brigadier General Ion Bungescu” de la Marea Neagră. Acesta a avut ca obiectiv, așa cum a anunțat Ministerul Apărării de la București, verificarea interoperabilității sistemelor de artilerie, în cadrul operațiunii NATO de apărare colectivă de pe flancul de sud-est al Alianței.

Bulgaria se mai gândește

O prezență militară serioasă există, de asemenea, în zona celui mai mare port românesc de la Constanța, care este unul dintre cele mai mari din Europa și este în top 10. Portul își crește constant capacitatea și serviciile pe care le oferă.

O mare parte a echipamentelor militare şi tehnica din România trece prin teritoriul Bulgariei. Sosesc din portul de la Alexandroupolis.

Poziția Bulgariei în ceea ce privește războiul din Ucraina, dotarea armatei bulgare și achiziția de noi arme ridică multe semne de întrebare, dar și îngrijorări cu privire la capacitatea celor aflați în prezent la putere la Sofia pentru a înțelege gravitatea, profunzimea și riscurile pe care le presupune schimbarea geopoliticii.

Acest lucru este observat chiar și de comentatorii politici din țările vecine Bulgariei. Săptămâna trecută, analistul grec Stavros Tzimas a scris că „Bulgaria se află într-o stare de criză politică permanentă din 2020”. „Țara balcanică pare profund divizată între taberele pro-ruse și cele pro-occidentale”, a mai scris el. În prezent, Grecia cheltuiește aproape 3,6% din PIB pentru apărare. Zilele acestea, s-a decis ca Atena să achiziționeze și avioane de luptă F-35 noi.

Tehnologia turcilor este în top

În același timp, un alt membru NATO și vecin al Bulgariei, Turcia, a început pe 18 martie producția propriului avion de vânătoare de generația a cincea. „Această zi s-ar putea dovedi a fi istorică pentru Turcia și, posibil, pentru istoria mondială a avioanelor de vânătoare, după ce avionul de luptă TF-X National Combat Aircraft (MMU) de generația a cincea, dezvoltat și fabricat de Turcia iese din hangar”, a declarat legat de subiect şeful consorţiului Industriei de Apărare a Turciei (SSB), Ismail Demir.

Dezvoltat de Turkish Aerospace Industries (TUSAŞ), avionul de luptă TF-X MMU are tehnologia și caracteristicile întâlnite la avioanele de luptă din generația a cincea. Acesta va permite atacuri strategice asupra țintelor „aer-aer” și „aer-sol”. Are o infrastructură complet dezvoltată în Turcia pentru schimbul securizat de date și utilizarea munițiilor inteligente. Avionul dezvoltat de Turcia va înlocui avioanele F-16 de la Forțele Aeriene Turce.

Odată cu TF-X MMU, Turcia devine una dintre puținele țări care au infrastructură și tehnologie pentru a produce o aeronavă de luptă de generația a cincea, ca urmare a dezvoltării proiectelor în elaborări tehnologice, cum ar fi funcționalitatea de vizibilitate scăzută, manevrabilitate ridicată, conștientizare sporită a situației și fuziunea senzorilor care sunt necesari pentru o aeronavă modernă de ultimă generație.

N-ai cu cine, la Sofia

Lipsa unei dezbateri politico-militare serioase la Sofia cu privire la ceea ce se întâmplă în Marea Neagră și în Europa de Sud-Est poate transforma Bulgaria într-o țară neesenţială în război.

Statele Unite și Bulgaria au un parteneriat stabil în domeniul securităţii în calitate de aliați în tratat, cu un angajament comun față de securitatea în Balcani, în Marea Mediterană de Est și în regiunea Mării Negre.

Washington lucrează în strânsă colaborare cu Bulgaria în domeniul securității, atât la nivel bilateral, cât și prin organizații regionale și multinaționale, inclusiv Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Uniunea Europeană, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Odată cu achiziționarea a opt avioane F-16, cheltuielile pentru apărare ale Bulgariei au crescut la peste 3% din PIB în anul fiscal 2019. Bulgaria participă la proiectul de conștientizare a domeniului maritim al Mării Negre (MDA), condus de SUA, împreună cu România, Ucraina și Georgia.

În prim planul parteneriatului de securitate dintre SUA și Bulgaria se află Acordul de cooperare în domeniul apărării dintre SUA și Bulgaria din 2006, care oferă armatei americane acces la utilizarea în comun a mai multor unităţi militare bulgare.

Într-un parteneriat similar, vecinii Bulgariei de la sud și nord – Turcia, Grecia și România – au transformat cu succes această cooperare într-un atu serios pentru înarmarea propriilor armate și îşi cresc influența în regiune.

Cu atât de mulți militari în poziții – cheie în guvernarea din prezent a Bulgariei, se pune întrebarea de ce acești politicieni nu folosesc rolul și locul Bulgariei în regiune.