Activiștii din Iran își exprimă îngrijorarea cu privire la întreruperile de internet și la faptul că locuitorii nu pot accesa rețelele de socializare. Furia unei mari mase de populație a circulat în mediul online după mai bine de o săptămână de proteste declanșate de moartea unei femei kurde în custodia poliției.
Grupul de monitorizare a internetului NetBlocks a declarat că Instagram și WhatsApp, două dintre principalele instrumente de comunicare pe care Iranul le permite de obicei, au fost restricționate. Reprezentanții WhatsApp au declarat că lucrează pentru a menține utilizatorii iranieni conectați.
Cele două aplicații deținute de Meta au milioane de utilizatori iranieni și au devenit din ce în ce mai populare după ce autoritățile au blocat alte platforme în ultimii ani, inclusiv Facebook și Twitter. Telegram, YouTube și TikTok au fost, de asemenea, închise periodic.
Controversele online
Ultimele pene de curent intermitente au loc după izbucnirea protestelor la nivel național din cauza morții lui Mahsa Amini. Tânăra în vârstă de 22 de ani fusese reținută pentru că nu ar fi respectat regulile privind hijab (vălul de pe cap). NetBlocks a raportat că internetul a fost parțial reconectat joi seara, dar că vineri a suferit din nou o „pierdere de conectivitate la scară națională”.
„Oamenii din Iran sunt deconectați de la aplicațiile și serviciile online”, a scris pe Twitter șeful Instagram, Adam Mosseri, adăugând că „sperăm că dreptul lor de a fi online va fi restabilit rapid”, citează BBC. Cu toate acestea, alții au acuzat Meta că este complice la deconectarea utilizatorilor.
Ce ascunde Meta?
Unii au împărtășit dovezile lor conform cărora conținutul care susține protestele iraniene a fost blocat de Meta. De asemenea, oamenii au raportat că nu au putut să își acceseze conturile de WhatsApp chiar și atunci când au încercat să folosească un VPN și un proxy.
În mod normal, accesul la site-uri web este puternic restricționat de filtrele guvernamentale și numai cei care au VPN-uri pot accesa conținut necenzurat de pe site-urile din străinătate. Dar această interdicție pare diferită.
Așadar, ce se întâmplă cu adevărat?
Penele de internet provin în mare parte din faptul că cel mai mare operator de telefonie mobilă din Iran este offline. Iran Mobile Communications Company are peste 60 de milioane de clienți. La începutul săptămânii, ministrul comunicațiilor a dat vina pe motive de securitate pentru această întrerupere.
Dar Isik Mater de la NetBlocks a declarat pentru BBC: „Internetul este unul dintre cele mai mari instrumente pe care autoritățile iraniene le au în mână atunci când izbucnesc tulburări de stradă”. Ea spune că, deoarece nu există o rețea privată de difuzare în Iran, internetul este „singurul loc” în care protestatarii își pot face vocea auzită.
Scânteia și dezastrul
Moartea lui Amini a dezlănțuit furia în legătură cu probleme precum libertățile personale și provocările economice din Iran. Protestatarii, dintre care multe sunt femei care și-au fluturat și ars vălurile, spun că se tem de o escaladare a represiunii. „Suntem îngrijorați că lumea va uita de Iran imediat ce regimul va închide internetul, ceea ce se întâmplă deja”, a declarat un activist, care a dorit să rămână anonim.
Majoritatea protestelor și campaniilor sunt organizate de oameni prin intermediul rețelelor de socializare, iar dacă aceștia nu se pot conecta, mobilizarea devine mult mai dificilă. Shayan Sardarizadeh de la unitatea de dezinformare a BBC a declarat: „Închiderea conexiunilor la internet la nivel național este opțiunea nucleară pentru autoritățile iraniene, declanșată doar atunci când se tem că protestele sunt de o amploare care reprezintă o amenințare existențială pentru regim”.
„Este un instrument eficient care afectează grav capacitatea protestatarilor de a se organiza, de a comunica și de a informa lumea exterioară, dar are și un cost uriaș pentru economia, întreprinderile și serviciile publice iraniene. Cu toate acestea, autoritățile iraniene au demonstrat de nenumărate ori că, atunci când se confruntă cu o alegere între o lovitură severă pentru economie și reprimarea cu orice preț a tulburărilor politice, vor alege întotdeauna cea de-a doua variantă”, a adăugat Sardarizadeh.
Furia din stradă
Reprimarea drastică a protestatarilor și întreruperea accesului la internet au funcționat în trecut pentru a reprima populația din Iran. Dar temerile sunt tot mai mari, iar situația ar putea escalada până la ceva asemănător cu protestele din 2019 care au izbucnit din cauza creșterii prețului la benzină, cele mai sângeroase din istoria republicii islamice. În timpul acelor proteste, internetul a fost tăiat zile întregi.
Președintele iranian, Ebrahim Raisi, a declarat că protestele sunt permise în țară, dar „revoltele” nu vor fi tolerate: „Protestele au avut loc întotdeauna în Iran. Protestatarii sunt auziți. Cu toate acestea, protestele trebuie să fie distinse de revolte”, a declarat el.
