NATO a lansat în mod oficial procesul de aderare al Suediei și Finlandei la alianța sa militară. Însă, o condiție esențială pentru Turcia, membră NATO este predarea a peste 70 de persoane descrise de președintele Erdogan ca fiind teroriști.
Liderii celor două națiuni nordice spun că iau în serios această problemă, dar, în cele din urmă, extrădarea este de competența instanțelor, nu a politicienilor. Așadar, pe cine vrea Turcia și cine ar putea fi expulzat la Ankara?
Cererile Turciei
Suedia și Finlanda au solicitat să se alăture alianței defensive a Occidentului după ce Rusia a lansat războiul în Ucraina. Turcia a fost singurul dintre cele 30 de state membre ale NATO care le-a blocat candidatura până în momentul în care cele două state scandinave au fost de acord cu o serie de cerințe, printre care se număra și predarea persoanelor cu presupuse legături cu terorismul.
În cadrul unui memorandum semnat la un summit NATO săptămâna trecută, Finlanda și Suedia au convenit să abordeze „cererile de deportare sau extrădare a suspecților de terorism aflate în așteptare din partea Turciei în mod rapid și complet”, cu „cadre juridice bilaterale pentru a facilita extrădarea”. Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că Suedia a promis extrădarea a 73 de „teroriști”. Statul nordic a trimis deja trei sau patru dintre ei. Cotidianul pro-guvernamental turc, Hurriyet a publicat o listă de 45 de persoane, dintre care 33 solicitate din Suedia și 12 din Finlanda.
Turcia dorește în special predarea persoanelor pe care le consideră legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat un grup terorist de către UE, SUA și Regatul Unit. De asemenea, oficialii de la Ankara îi caută pe adepții clericului turc exilat, Fethullah Gulen. Guleniștii sunt învinuiți de Turcia pentru lovitura de stat eșuată împotriva președintelui Erdogan din 2016.
Declarațiile persoanelor căutate
BBC a vorbit cu trei dintre persoanele căutate de Turcia.
Bulent Kenes: Jurnalist
A fost ani de zile redactor-șef al Today’s Zaman, un important cotidian în limba engleză din Turcia, înainte ca acesta să fie închis în 2016. Acum, el trăiește în exil la Stockholm.
Autoritățile turce îl acuză că face parte din mișcarea Gulen sau din ceea ce numesc Organizația teroristă Fethullah (Feto). Aceasta este cunoscută pentru rețeaua sa de școli și nu este considerată un grup terorist în UE, Marea Britanie sau SUA. Kenes a declarat că a devenit o țintă din cauza criticilor sale deschise la adresa președintelui Erdogan. El s-a confruntat cu acuzații de complot pentru răsturnarea guvernului: „Toate acuzațiile sunt inventate. Sunt un jurnalist independent, fără nicio afiliere cu vreo organizație.”
În 2015, a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru „insultarea președintelui”, într-un tweet în care spunea că regretatei mame a președintelui Erdogan i-ar fi fost rușine de el. Insultareașefulu statului rămâne o acuzație frecventă și în prezent, întrucât 17 jurnaliști și caricaturiști au fost judecați în primele trei luni ale anului 2022, potrivit organizației turce independente Bianet.
Bulent Kenes crede că a devenit o monedă de schimb între Erdogan și Suedia în negocierile cu NATO. El nu se teme în mod deosebit de faptul că va fi extrădat, deoarece acest lucru ar fi o „trădare a propriilor valori ale Suediei” în ceea ce privește democrația și protejarea disidenților. „Acesta nu este un test pentru regimul Erdogan… este un test pentru autoritățile suedeze”, a declarat el.
