Coreea de Nord se confruntă cu o criză alimentară critică, spun experții. Țara nu este străină de penuria cronică de alimente, dar controalele la frontieră, vremea nefavorabilă și sancțiunile au agravat situația în ultimii ani. Se așteaptă ca înalți oficiali să se întâlnească la sfârșitul lunii februarie pentru a discuta o „schimbare fundamentală” a politicii agricole, a declarat presa de stat.
Aceasta este o „sarcină foarte importantă și urgentă”, pe fondul problemelor agricole „presante”, a relatat agregatorul de știri KCNA Watch. Vestea vine în contextul în care Pyongyang își continuă demonstrațiile de putere militară. Ministerul sud-coreean al unificării ar fi tras, de asemenea, un semnal de alarmă cu privire la penuria de alimente și a cerut ajutorul Programului Alimentar Mondial (PAM). Imaginile din satelit ale autorităților sud-coreene arată că Nordul a produs cu 180.000 de tone de alimente mai puțin în 2022 decât în 2021.
Coreea de Nord se confruntă cu secete și inundații
În iunie, PAM și-a exprimat îngrijorarea conform căreia condițiile meteorologice extreme, precum seceta și inundațiile, ar putea reduce producția culturilor de iarnă și de primăvară. De asemenea, presa de stat a relatat la sfârșitul anului trecut că țara se confruntă cu a „a doua cea mai gravă” secetă înregistrată vreodată.
Așa cum se preconiza, prețurile alimentelor au crescut în acest an pe fondul recoltelor slabe, iar oamenii s-au orientat către alternative ieftine, a declarat Benjamin Katzeff Silberstein, care lucrează cu publicația 38North.org, axată pe Coreea de Nord.
Prețul porumbului a crescut cu 20% la începutul anului 2023, cu o cerere tot mai mare pentru acest aliment de bază mai puțin preferat de coreeni, în comparație cu orezul, dar mai accesibil, a relatat Rimjin-gang, o revistă nord-coreeană cu sediul în Japonia.
„Dacă oamenii cumpără mai mult porumb înseamnă că alimentele în general se scumpesc, în special alimentele de bază, cum ar fi orezul”, a declarat Silberstein. Un kilogram de porumb costă acum aproximativ 3.400 de woni nord-coreeni (3,80 dolari).
Coreea de Nord este considerată una dintre cele mai sărace țări din lume. Estimările recente sunt rare, dar CIA World Factbook estimează că produsul său intern brut pe cap de locuitor era de aproximativ 1.700 de dolari în 2015. Acestea fiind spuse, situația și cifrele reale sunt neclare, având în vedere economia opacă a Coreei de Nord.
„Din cauza măsurilor stricte ale Coreei de Nord la granița (în legătură cu virusul Covid-19) privind bunurile și persoanele, nu există nicio modalitate pentru niciun străin să intre în țară și să verifice singur care este situația”, a declarat James Fretwell, analist la NK News. Aceste măsuri au făcut, de asemenea, dificil pentru organizațiile din afara Coreei de Nord să trimită ajutor în momente de criză, a adăugat el.
Paranoia statului corean de Nord produce daune în rândul populației
De asemenea, Coreea de Nord a restricționat strict comerțul și traficul transfrontalier din ianuarie 2020. Sokeel Park, director de țară pentru Coreea de Sud în cadrul organizației non-profit Liberty in North Korea (Link), a descris răspunsul regimului la pandemie ca fiind „extrem și paranoic”.
Park, a cărui organizație ajută la reinstalarea refugiaților nord-coreeni în Coreea de Sud sau în SUA, a declarat că aprovizionarea cu produse de primă necesitate în Nord a fost în scădere de la începutul pandemiei. Link a auzit mai multe rapoarte credibile despre oameni care mor de foame, a spus Park.
Țara a înregistrat, de asemenea, o scădere semnificativă a ajutorului umanitar din partea comunității internaționale: Biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare a declarat că Coreea de Nord a primit anul trecut 2,3 milioane de dolari de la organizații internaționale și alte agenții, în scădere de la 14 milioane de dolari în 2021.
În timp ce acest lucru poate fi rezultatul închiderii prelungite a frontierelor, unii activiști umanitari au declarat pentru BBC că sancțiunile internaționale, care s-au înăsprit ca răspuns la provocările militare ale Coreei de Nord, au împiedicat, de asemenea, livrarea de provizii umanitare.
Comerțul din Coreea de Nord ar putea reveni la normal datorită importurilor din China
Cu toate acestea, există unele semne că activitatea economică transfrontalieră începe din nou. Nikkei Asia a relatat săptămâna trecută că au fost reluate unele călătorii cu camioanele cu China, care reprezintă peste 90% din comerțul Coreei de Nord. Dar acest lucru nu înseamnă neapărat că standardele de viață se vor îmbunătăți pentru nord-coreeni.
Park a declarat că regimul și-a concentrat resursele pe abilitățile sale în domeniul rachetelor și pe propagandă, cu costuri sociale ridicate. Pyongyang a lansat anul trecut un număr record de rachete balistice, peste 70, inclusiv rachete balistice intercontinentale, sau ICBM, care pot ajunge până pe continentul american. La începutul acestei luni, a prezentat cea mai mare demonstrație de rachete balistice intercontinentale din istorie în cadrul unei parade militare.
„Regimul a recunoscut cât de grea este situația pentru oamenii obișnuiți din Coreea de Nord, dar continuă să acorde prioritate propagandei și ceremoniei pentru familia Kim, lansărilor de rachete și controalelor stricte [asupra] populației”, a adăugat Park.
Experții se tem că situația de pe teren se va deteriora și mai mult, ducând la o foamete la fel de devastatoare ca cea prin care a trecut țara la mijlocul și sfârșitul anilor 1990, cunoscută adesea în documentele oficiale sub numele de „Foametea Coreei de Nord”. Conform estimărilor, numărul deceselor cauzate de foamete se situează între 600.000 și un milion.
„Nu pare să ne apropiem de nivelurile foametei din anii 1990”, a declarat Silberstein. „Dar marjele sunt foarte subțiri. Deci chiar și o aprovizionare ușor diminuată cu alimente ar putea avea consecințe grave.”
