Tensiunile dintre etnicii sârbi și guvernul condus de albanezi din Kosovo, în sud-estul Europei, sunt la cote înalte. Există temeri că violențele dintre etnicii sârbi și etnicii albanezi ar putea izbucni din nou, la 23 de ani de la războiul din Kosovo.
Kosovo este o țară mică, fără ieșire la mare, situată în Balcani, care se învecinează cu Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Mulți sârbi o consideră locul de naștere al națiunii lor. Dar din cele 1,8 milioane de persoane care trăiesc în Kosovo, 92% sunt albanezi și doar 6% sârbi. Restul sunt bosniaci, gorani, turci și romi.
Cum a obținut Kosovo independența?
După destrămarea Iugoslaviei în anii ’90, Kosovo, o provincie a fostei țări, a căutat să obțină propria autonomie și independență. Serbia a răspuns printr-o represiune brutală împotriva etnicilor albanezi care își doreau independența. Acest lucru s-a încheiat în 1999, cu o campanie de bombardamente a NATO împotriva Serbiei, între martie și iunie.
Forțele sârbe s-au retras din Kosovo, dar pentru mulți albanezi și sârbi din Kosovo, conflictul nu a fost niciodată rezolvat. Forța din Kosovo (KFor) condusă de NATO este încă bazată în Kosovo, cu un efectiv actual de 3 770 de oameni. În 2008, Kosovo și-a declarat unilateral independența.
În prezent, 99 din cele 193 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite recunosc independența Kosovo, inclusiv SUA, Regatul Unit și 22 din cele 27 de țări ale UE. Însă Rusia și China, care nu o recunosc, au blocat aderarea Kosovo la ONU.
Iar președintele sârb Aleksandar Vucic a promis că Serbia nu va recunoaște niciodată Kosovo ca țară independentă.
Tensiunile au revenit în 2022
Tensiunile reapărute în acest an au dus la nesupunere civilă. Guvernul kosovar a vrut să-i oblige pe cei din zonele cu populație majoritar sârbă să schimbe plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor eliberate în Serbia cu cele eliberate în Kosovo. Aproximativ 50.000 de persoane din aceste zone refuză să folosească plăcuțe de înmatriculare kosovare, deoarece nu recunosc independența Kosovo, scriu cei de la BBC.
În vară, etnicii sârbi din regiunea nordică a Kosovo, care se învecinează cu Serbia, au baricadat drumurile, iar unii bărbați ar fi tras focuri de armă în semn de protest.
Guvernul kosovar a amânat punerea în aplicare a noilor reguli. Negocierile mediate de UE pentru soluționarea conflictului au eșuat.
Guvernul a stabilit ca termen limită data de 24 noiembrie, după care poliția kosovară va aplica amenzi de 150 de euro (130 de lire sterline, 154 de dolari) deținătorilor de plăcuțe de înmatriculare emise de Serbia.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat că situația este „în pragul conflictului”. El a avertizat că va fi „un iad pe teren” dacă poliția specială din Kosovo va încerca să aplice amenzile.
Este Rusia implicată?
În august, guvernul din Kosovo a declarat că Serbia a provocat tensiuni etnice și a afirmat că Rusia o sprijină. Serbia și Rusia sunt aliați tradiționali. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, Serbia a refuzat să se alăture regimului de sancțiuni al altor națiuni europene.
În luna mai, Vucic a semnat ceea ce a declarat că este un acord favorabil privind gazele naturale cu președintele rus Vladimir Putin.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a pus tensiunile din Kosovo pe seama faptului că autoritățile kosovare au impus „reguli discriminatorii nefondate”.
Un parlamentar din partidul lui Vucic a declarat că Serbia va fi obligată în curând să înceapă „denazificarea Balcanilor”, folosind același limbaj pe care președintele Putin l-a folosit pentru a-și justifica invazia în Ucraina. Ulterior, acesta și-a cerut scuze pentru cuvintele sale.
Președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat că Vladimir Putin ar putea folosi Kosovo pentru a extinde conflictul actual din Ucraina și a destabiliza și mai mult Europa.
