În Sri Lanka a fost declarată stare de urgență, iar președintele Gotabaya Rajapaksa a fugit din țară. Plecarea sa urmează luni de proteste în masă din cauza creșterii prețurilor și a lipsei de alimente și combustibil, scrie BBC.
Rezervele valutare ale țării s-au terminat și Guvernul a ratat deja plata dobânzilor datoriei externe. Prețul bunurilor de zi cu zi a crescut brusc. Inflația este de peste 50%. Au fost, de asemenea, întreruperi ale energiei electrice la scară largă, în toată țara. Lipsa medicamentelor a adus sistemul de sănătate în pragul colapsului. Acesta este peisajul politic și economic cu care Sri Lanka se confruntă la momentul actual.
Țara nu are suficient combustibil pentru servicii esențiale precum autobuze, trenuri și vehicule medicale, iar oficialii spun că nu are suficientă valută pentru a importa. Această lipsă de combustibil a făcut ca prețurile benzinei și motorinei să crească dramatic de la începutul anului.
La sfârșitul lunii iunie, guvernul a interzis vânzarea de benzină și motorină pentru vehiculele neesențiale timp de două săptămâni. Se crede că este prima țară care a făcut acest lucru din anii 1970. Vânzările de combustibil rămân sever restricționate până la momentul actual.
Școlile s-au închis iar angajații lucrează de acasă pentru a reduce cheltuielile companiilor.
Ce se întâmplă când o țară rămâne fără bani?
Pe lângă faptul că nu a putut cumpăra bunurile de care are nevoie din străinătate, în mai Sri Lanka nu a reușit să plătească dobânda pentru datoria sa externă pentru prima dată în istoria țării.
I s-au dat 30 de zile pentru a obține 78 de milioane de dolari pentru a acoperi dobânda datorată, dar guvernatorul băncii centrale P. Nandalal Weerasinghe a spus că în continuare nu poate plăti.
Două dintre cele mai mari agenții de rating de credit din lume au confirmat, de asemenea, că Sri Lanka nu a plătit datoria.
Neplata dobânzilor poate afecta reputația unei țări în fața investitorilor, îngreunând-o să împrumute banii de care are nevoie pe piețele internaționale. Acest lucru poate afecta și mai mult încrederea în moneda și economia sa.
Există un plan de rezolvare a crizei?
Președintele Rajapaksa l-a numit pe prim-ministrul Ranil Wickremesinghe președinte interimar în absența sa.
Domnul Wickremesinghe a declarat stare de urgență în toată țara, iar în provincia de vest a fost impusă o interdicție de acces, în timp ce încearcă să stabilizeze situația.
Guvernul Sri Lanka are peste 51 de miliarde de dolari în datorii externe, din care 6,5 miliarde de dolari sunt datorate Chinei, iar cele două țări sunt în negocieri cu privire la modul de restructurare a datoriei.
Grupul G7 din care fac parte țări industriale de top – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA – a declarat că sprijină încercările Sri Lanka de a-și reduce rambursările datoriilor.
Noi datorii care să scape țara de datorii
Banca Mondială a fost de acord să împrumute Sri Lankăi 600 de milioane de dolari, iar India a oferit cel puțin 1,9 miliarde de dolari.
Guvernul din Sri Lanka a purtat, de asemenea, discuții cu Fondul Monetar Internațional (FMI) despre un posibil împrumut de 3 miliarde de dolari (2,5 miliarde de lire sterline).
FMI – care lucrează cu cele 190 de țări membre ale sale pentru a stabiliza economia mondială – a declarat că guvernul va trebui să majoreze ratele dobânzilor și impozitele ca o condiție a oricărui acord.
De asemenea, reformele ar necesita un guvern stabil, în contextul în care salvarea poate fi amânată până când o nouă administrație va prelua conducerea țării.
Președintele interimar Wickremesinghe a spus deja că guvernul va imprima bani pentru a plăti salariile angajaților, dar a avertizat că acest lucru va stimula probabil inflația și va duce la noi creșteri ale prețurilor. El a mai spus că companiile aeriene de stat Sri Lankan ar putea fi privatizate.
Țara a cerut Rusiei și Qatarului să îi furnizeze petrol la prețuri mici pentru a ajuta la reducerea costului benzinei.
Ce a dus la criza economică?
Guvernul a dat vina pe pandemia de Covid pentru criza economică, care a afectat comerțul turistic din Sri Lanka – unul dintre cei mai mari venituri în valută a acesteia.
De asemenea, se spune că turiștii au fost speriați de o serie de atacuri mortale cu bombă din 2019. Cu toate acestea, mulți experți dau vina pe managementul economic defectuos.
La sfârșitul războiului său civil în 2009, Sri Lanka a ales să se concentreze pe furnizarea de bunuri pe piața sa internă în loc să încerce să stimuleze comerțul exterior. Asta a însemnat că veniturile sale din exporturi către alte țări au rămas scăzute, în timp ce factura pentru importuri a continuat să crească.
Sri Lanka importă acum cu 3 miliarde de dolari mai mult decât exportă în fiecare an și de aceea a rămas fără valută străină.
Un Guvern corupt cu măsuri proaste
La sfârșitul anului 2019, Sri Lanka avea rezerve valutare de 7,6 miliarde de dolari, care au scăzut la aproximativ 250 de milioane de dolari.
Fostul președinte Rajapaksa a fost criticat și pentru marile reduceri de taxe pe care le-a introdus în 2019, care au pierdut venituri guvernamentale de peste 1,4 miliarde de dolari (1,13 miliarde de lire sterline) pe an.
Când deficitul de valută din Sri Lanka a devenit o problemă serioasă la începutul anului 2021, guvernul a încercat să îl limiteze interzicând importurile de îngrășăminte chimice. Le-a spus fermierilor să folosească în schimb îngrășăminte organice din surse locale.
Acest lucru a dus la un dezastru la scară largă a recoltei. Sri Lanka a trebuit să-și suplimenteze stocurile de alimente din străinătate, ceea ce a agravat și mai mult deficitul de valută.
