Importanța strategică globală a Turciei, care a crescut puternic pe fundalul războiului din Ucraina, poate fi observată de pe urma faptului că liderii mondiali s-au grăbit să îl felicite pe Recep Tayyip Erdogan pentru victoria sa în alegerile de duminică seara, 28 mai.
Primul care a venit cu vorbe de laudă a fost președintele rus Vladimir Putin. Acesta a fost atât de dornic să îl felicite pe omologul său turc, încât nici măcar nu a așteptat rezultatele oficiale ale votului pentru a evidenția „politica externă independentă” a lui Erdogan ca fiind un motiv al victoriei sale. Cei de la BBC susțin că putem presupune deja că politica turcă la care Rusia ține în mod deosebit reprezintă refuzul lui Erdogan de a se opune Kremlinului după invazia Ucrainei, chiar și atunci când aliații Turciei din NATO au impus sancțiuni și și-au redus dependența energetică de Rusia.
Relația dintre Rusia și Turcia
Comerțul dintre Turcia și Rusia chiar a crescut semnificativ de la începutul războiului din Ucraina. Dar, de asemenea, duminică, 28 mai, pe urmele felicitării lui Putin s-a aflat și președintele american Joe Biden și omologul său francez Emmanuel Macron. În ciuda antipatiei lor față de apropierea lui Erdogan față de Kremlin, pentru ei Turcia este un aliat crucial, chiar dacă dificil și imprevizibil, al Occidentului.
Turcia este un membru cheie al alianței militare NATO, participând la toate misiunile acesteia. Erdogan poate menține legături strânse cu Rusia, dar oferă, de asemenea, ajutor militar Ucrainei.
Turcia continuă să ajute Ucraina
El a intermediat un acord prin care Rusia a pus capăt blocadei asupra livrărilor de cereale din Ucraina, permițând ca acestea să circule către părți ale lumii care se bazează pe ele. De asemenea, după o lungă ezitare, și-a dat aprobarea oficială pentru aderarea Finlandei, vecina Rusiei, la NATO. Cândva un susținător pasionat al aderării Turciei la UE, Erdogan vorbește în prezent despre „a face din nou Turcia mare”. Pentru el, acest lucru a presupus o politică externă mai independentă. De-a lungul anilor, el a dezvoltat relații foarte tranzacționale cu toți aliații săi.
Casa Albă nu și-a ascuns dorința de a încerca să-l convingă pe Erdogan să aprobe aderarea la NATO și pentru Suedia. Suedia ar oferi o acoperire importantă la Marea Baltică pentru alianța împotriva Rusiei. Occidentul speră că starea dezastruoasă a economiei Turciei, și probabilitatea ca Erdogan să trebuiască să se concentreze pe stabilizarea finanțelor și pe atragerea de investiții străine, ar putea fi un punct slab pentru a face presiuni în favoarea aderării Suediei la NATO ca o compensație. Turcia și Ungaria sunt singurele țări NATO care încă mai blochează aderarea Stockholmului.
Problema refugiaților
Între timp, președintele Macron este îngrijorat de migrația către UE și speră să obțină asigurări de la președintele Erdogan cât mai curând posibil. În timpul crizei migrației din 2015, peste un milion de refugiați și solicitanți de azil, în principal din Siria, au făcut călătoria periculoasă prin Mediterana spre UE în bărci ale traficanților de persoane.
Ulterior, Bruxelles a încheiat un acord cu Turcia. În schimbul unei sume mari de bani și a scutirii turcilor de vize pentru a intra în UE ( care nu a fost niciodată pe deplin realizată din cauza obiecțiilor UE față de încarcerarea criticilor și a oponenților politici de către Erdogan ) președintele turc va face tot posibilul pentru a împiedica migranții fără acte să părăsească apele turcești pentru a ajunge în blocul comunitar, scrie BBC.
