Banca Centrală Europeană a emis luni un buletin de analiză economică prin care a avertizat că măsurile de sprijin public pot exarceba inflația „dacă nu sunt temporare şi nu sunt direcţionate şi adaptate” cu scopul reducerii consumului de energie, ceea ce va face necesar „un răspuns de politică monetară mai puternic”.
Banca Centrală Europeană este de părere că măsurile de sprijin public pentru a proteja economia zonei euro de impactul prețurilor crescute la energie necesită orientare mai productivă și o reducere graduală a ridicatei datorii publice. BCE a transmis în analiza sa că „Dincolo de termenul scurt, finanţele publice din zona euro pot fi afectate negativ de actualul episod de inflaţie ridicată”, chiar şi fără a lua în considerare sprijinul public al guvernelor, care reprezintă circa 2% din produsul intern brut (PIB), în 2022 şi 2023.
Cauza ar putea fi explicată de faptul că, la baza inflației seaflă un impact extern cauzat de scumpirea energiei electrice, lucru care generează venituri mai scăzute din impozite, o reducere a rentabilității și o creștere pentru companii, punând astfel presiune imensă asupra cheltuielilor publice.
BCE a afirmat că majorarea ratei dobânzilor, metodă folosită cu scopul amânării unei creșteri și mai mare a ratei inflației, mărește la rândul său plata dobânzilor la datoria guvernamentală. Măsurile de sprijin public vor reduce presiunile inflaţioniste în 2022 şi 2023, dar efectul se va inversa mai târziu şi inflaţia va fi mai ridicată în 2024 şi 2025.
Cu toate acestea, economiştii Băncii Centrale Europene consideră că nivelul la care măsurile de sprijin public va influenţa preţurile la energie este foarte incert, vinovatul fiind caracterul său fără precedent. Mai întâi, vor majora avansul PIB şi vor sprijini veniturile disponibile ale gospodăriilor, dar unele dintre aceste măsuri nu sunt foarte eficiente din perspectivă economică.
Însă reprezentanții BCE spun că numai o parte foarte mică din acest ajutor este destinat gospodăriilor care au cele mai mici venituri. Economiștii avertizează că este posibil ca mai multe sarcini asupra finanţelor publice, dacă sprijinul se va prelungi cu măsuri mai de durată, pot crea dificultăţi ţărilor cu multe datorii, pe măsură ce va creşte plata dobânzilor la datorie, scrie Economica.
BCE a majorat ratele dobânzilor cu 3 puncte procentuale începând din iulie, iar piețele se așteaptă la cel puțin încă un punct procentual de majorări înainte ca ratele să atingă un nivel maxim.
Aproximativ o treime din cheltuielile guvernamentale sunt, de asemenea, indexate, în principal în funcție de inflație, astfel că o creștere ridicată a prețurilor obligă automat guvernele să cheltuiască mai mult, a precizat BCE.
BCE a adăugat că excesul de cheltuieli guvernamentale menite să limiteze efectele nocive ale inflației a fost doar temporar și va fi inversat, astfel că inflația a fost doar împinsă pe o perioadă mai lungă.
„Impactul asupra creșterii (cheltuielilor discreționare) este evaluat ca fiind pozitiv doar în 2022, înainte de a deveni ușor negativ în 2023 și mai puternic negativ în perioada 2024-25”, a precizat BCE, scrie Reuters.
