Oficialii au declarat că sunt de părere că premierul Benjamin Netanyahu și alte persoane ar putea fi inculpate de Curtea Penală Internațională. Instanța ia în considerare, de asemenea, mandate de arestare pentru liderii Hamas.
Oficialii israelieni ar putea fi acuzați de împiedicarea livrării de ajutor umanitar în Fâșia Gaza și de urmărirea unui răspuns excesiv de dur la atacurile din 7 octombrie împotriva Israelului, conduse de Hamas.
Netanyahu ar putea fi condamnat de către Curtea Penală Internațională?
Oficialii israelieni sunt îngrijorați de posibilele repercusiuni ale unui astfel de caz. Au declarat că ei cred că premierul Benjamin Netanyahu se numără printre cei care ar putea fi menționați într-un mandat. Nu este clar cine ar putea fi acuzat din partea Hamas sau ce infracțiuni ar fi citate.
Oficialii israelieni nu au dezvăluit natura informațiilor care i-au determinat să fie îngrijorați de o potențială acțiune a Curții. De asemenea, instanța nu a comentat acest subiect. Mandatele de arestare emise de instanță ar fi probabil văzute în mare parte a lumii ca o mustrare morală umilitoare, în special pentru Israel. De luni de zile se confruntă cu reacții internaționale în legătură cu comportamentul său în Gaza, inclusiv din partea președintelui Biden, care l-a numit „exagerat”.
De asemenea, ar putea afecta politicile Israelului. Țara își continuă campania militară împotriva Hamas. Unul dintre oficialii israelieni a declarat că posibilitatea ca tribunalul să emită mandate de arestare a influențat procesul decizional israelian din ultimele săptămâni.
Oficialii israelieni și străini au declarat că nu știau în ce stadiu se află procesul. Orice mandat ar necesita aprobarea unui grup de judecători. Nu ar duce neapărat la un proces sau chiar la arestarea imediată a țintelor.
Karim Khan, procurorul-șef al tribunalului, a confirmat anterior că echipa sa investighează incidentele din timpul războiului. Biroul său a refuzat să comenteze pentru acest articol. A spus că nu „răspunde la speculațiile din rapoartele mass-media”.
Apropiații premierului nu au făcut comentarii
De asemenea, biroul lui Netanyahu nu a dorit să comenteze. Vineri, premierul a declarat pe rețelele de socializare că orice intervenție a Curții „ar crea un precedent periculos care îi amenință pe soldații și oficialii tuturor democrațiilor care luptă împotriva terorismului sălbatic și a agresiunii gratuite”. Netanyahu nu a explicat ce l-a determinat să facă această declarație. Deși, este posibil să fi răspuns la speculațiile din presa israeliană cu privire la mandatele de arestare.
De asemenea, el a mai spus: „Sub conducerea mea, Israelul nu va accepta niciodată orice încercare a CPI de a submina dreptul său inerent de autoapărare. Amenințarea de a confisca soldații și oficialii singurei democrații din Orientul Mijlociu și a singurului stat evreu din lume este scandaloasă. Nu vom ceda în fața ei”.
Cu sediul la Haga, Curtea Penală Internațională este singura instanță internațională permanentă din lume care are puterea de a urmări în justiție persoanele acuzate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Curtea nu are o forță de poliție proprie. În schimb, se bazează pe cei 124 de membri ai săi. Printre aceștia se numără majoritatea țărilor europene, dar nu și Israelul sau Statele Unite, pentru a-i aresta pe cei menționați în mandatele de arestare. Aceasta nu poate judeca acuzații în absență.
Cu toate acestea, mandatele emise de instanță pot constitui un obstacol în calea deplasărilor oficialilor menționați în acestea.
Atacul Hamas din octombrie 2023
Raidul condus de Hamas în octombrie anul trecut a dus la uciderea a aproximativ 1.200 de persoane în Israel și la răpirea altor aproximativ 250, potrivit oficialilor israelieni. Războiul care a urmat în Gaza, inclusiv bombardamentele israeliene intense, a ucis peste 34.000 de persoane, potrivit oficialilor din Gaza. Acesta a provocat pagube importante la locuințe și infrastructură și a adus teritoriul în pragul foametei.
Asaltul israelian din Gaza a determinat Curtea Internațională de Justiție, o instanță separată de la Haga, să audieze acuzațiile de genocid împotriva statului israelian. De asemenea, a provocat un val de proteste în campusurile universitare din Statele Unite.
Dacă Curtea emite mandate de arestare, acestea ar veni cu o stigmatizare profundă. Astfel, îi plasează pe cei numiți în ele în aceeași categorie cu lideri străini precum Omar al-Bashir, președintele destituit al Sudanului, și Vladimir V. Putin, președintele rus, care a făcut anul trecut obiectul unui mandat legat de războiul său împotriva Ucrainei.
Cum este văzut statul palestinian?
Faptul că, Curtea se concentrează asupra indivizilor, mai degrabă decât asupra statelor, o diferențiază de Curtea Internațională de Justiție, care soluționează litigiile dintre state.
Judecătorii Curții au hotărât că instanța are jurisdicție asupra Gaza și Cisiordaniei. Trebuie menționat faptul că palestinienii s-au alăturat instanței ca stat palestinian.
Khan a declarat că echipa sa va investiga incidentele care au avut loc de la 7 octombrie. Totodată, va „analiza imparțial dovezile și va apăra drepturile victimelor, indiferent dacă acestea se află în Israel sau în Palestina”.
Biroul lui Khan a investigat, de asemenea, acuzațiile de crime de război comise în timpul războiului din 2014 dintre Israel și Hamas. Unul dintre oficialii care a vorbit sub rezerva anonimatului crede că noile mandate de arestare ar fi o prelungire a acestei anchete.
Hamas și armata israeliană nu au răspuns la solicitările de comentarii. Biroul lui Yoav Gallant, ministrul israelian al apărării, a refuzat să comenteze.
În general, oficialii israelieni spun că luptă în conformitate cu legile războiului. De asemenea, iau măsuri semnificative pentru a proteja civilii. Israelul acuză Hamas că se ascunde în interiorul zonelor civile. Astfel, forțează Israelul să îi urmărească acolo. Hamas a negat comiterea de atrocități pe 7 octombrie, spunând în ciuda dovezilor video care demonstrează contrariul, că luptătorii săi au încercat să evite să rănească civilii, conform nytimes.com.
