Președintele american Joe Biden și premierul israelian Benjamin Netanyahu, „aliați” în cele mai bune momente. Își vor testa din nou relația dificilă, Israelul pregătind un posibil atac terestru asupra fâșiei palestiniene Gaza.
După luni de tensiuni privind calea de urmat în Orientul Mijlociu, cei doi lideri, care se cunosc de zeci de ani, au fost împinși într-un parteneriat pe timp de război în urma unui atac mortal și în mai multe direcții al militanților Hamas din Gaza către Israel. Relațiile SUA cu Israelul, principalul aliat al Washingtonului în Orientul Mijlociu, s-au tensionat în ultimele luni, Casa Albă făcându-se ecoul criticilor israelieni care au organizat proteste împotriva planului guvernului de extremă-dreapta Netanyahu de a reduce puterile Curții Supreme.
Dar diferențele dintre cei doi lideri sunt mult mai profunde.
În calitate de președinte, Biden a subliniat în mod frecvent sprijinul pentru state israeliene și palestiniene independente. Oficiali ai administrației spun că a ridicat acest subiect în fiecare conversație cu Netanyahu, cerându-i în același timp să oprească extinderea coloniilor evreiești în Cisiordania ocupată. Revenit la putere la sfârșitul lunii decembrie, Netanyahu se opune la crearea unui stat palestinian în viitorul apropiat și a aprobat mii de noi unități de locuit pentru coloniștii din Cisiordania.
Istoria relației
Istoria lor adesea tensionată include perioada în care Biden a fost vicepreședinte în timpul președinției lui Barack Obama, când Netanyahu a încercat fără succes să deraieze un acord nuclear cu Iranul din 2015, susținut de SUA.
Hamas este sprijinit de Iran, dușmanul regional al Israelului. În schimb, Netanyahu s-a întâlnit cu predecesorul republican al lui Biden și potențialul adversar din 2024, Donald Trump, a cărui îmbrățișare ideologică a premierului de dreapta a fost însoțită de politici pro-Israel ferme.
Cu toate acestea, Netanyahu a evitat să ia partea cuiva în campania prezidențială din SUA.
După asaltul Hamas din weekend – cea mai mortală incursiune de la atacurile Egiptului și Siriei în războiul de Yom Kippur de acum 50 de ani – Biden a lăsat deoparte diferențele în mai multe convorbiri telefonice cu Netanyahu, spunând că echipa sa va oferi Israelului „tot ce are nevoie” pentru a lupta împotriva grupului militant, a declarat un înalt oficial al administrației.
Biden l-a asigurat pe Netanyahu de sprijinul „solid ca o stâncă” al SUA, s-a străduit să consolideze arsenalul militar al Israelului și a trimis un grup de atac al portavioanelor mai aproape de Israel, într-o demonstrație majoră de sprijin.
Declarațiile lui Biden
În declarațiile sale publice, Biden nu a spus încă că Israelul ar trebui să dea dovadă de reținere în răspunsul său militar și nici nu a exprimat preocuparea SUA pentru poporul palestinian, care fac adesea parte din reacțiile Casei Albe în timpul crizelor anterioare.
„Președintele a subliniat că nu există niciun fel de justificare pentru terorism și că toate țările trebuie să rămână unite în fața unor astfel de atrocități brutale”, a declarat Casa Albă despre cel de-al doilea apel al lui Biden către Netanyahu, duminică. Biden a ordonat echipei sale să ia legătura cu omologii din Golf și din țările vecine pentru a încerca să prevină o spirală într-un război mai amplu, concentrându-se în special pe împiedicarea grupului libanez Hezbollah, susținut de Iran, să deschidă un al doilea front la granița de nord a Israelului, au declarat oficiali ai administrației, scrie Reuters.
În timp ce Biden pare să-i fi dat mână liberă lui Netanyahu pentru moment, diferențele de politică rămân, iar acesta ar putea schimba cursul dacă numărul morților din Gaza va crește și mai mult, iar luptele se vor prelungi, previzionează experții în politică externă.
Canalele de televiziune israeliene au declarat că numărul morților din țară în urma atacului Hamas a ajuns la 900.
Presiuni peste SUA
În Gaza, controlată de Hamas, Israelul a continuat cu cele mai intense lovituri de represalii, care au ucis peste 500 de persoane începând de sâmbătă.
„În cele din urmă, dacă un conflict se prelungește timp de săptămâni sau luni, o serie de aliați ai SUA își vor pierde răbdarea. Vor cere public încetarea acestui război. În acel moment, s-ar putea să vedeți că Statele Unite se vor adresa din nou Israelului pentru a încerca să convingă Ierusalimul să pună capăt luptei”, a declarat Jonathan Panikoff, fostul adjunct al ofițerului național de informații al guvernului american pentru Orientul Mijlociu, care în prezent lucrează la think tank-ul Atlantic Council.
Biden se confruntă, de asemenea, cu potențiala provocare de a asigura eliberarea unui număr necunoscut de americani dispăruți care ar putea fi ținuți ostatici de Hamas.
Acasă, Biden se confruntă cu presiuni la dreapta și la stânga sa, republicanii de linie dură din Congres acuzându-l că a încurajat Iranul. Recentul acord de schimb de prizonieri, ar fi momentul în care Iranul a prins curaj. Consilierii președintelui neagă cu tărie.
„Dacă președintele Biden poate sta alături de Ucraina atât timp cât este nevoie, sper că președintele Biden poate sta alături de Israel atât timp cât este nevoie”, a declarat senatorul republican Tom Cotton, un șoim de politică externă, la emisiunea „Sunday Morning Futures” de la Fox News.
Unii colegi democrați, înainte de atacuri, îi cereau lui Biden să analizeze dacă Israelul merită pachetul de ajutor militar de miliarde de dolari pe care îl primește în fiecare an și îi cereau să facă mai mult pentru palestinieni.
Puternicul lobby pro-Israel, condus de AIPAC, este o forță majoră în politica americană, îl susține adesea pe Netanyahu și este de așteptat să joace un rol în alegerile din 2024.
